Riscurile anului 2010

Anul 2009 a reprezentat finalul unui ciclu economic favorabil si inceputul unei perioade dificile pentru majoritatea domeniilor de activitate, fiind marcat de cea mai severa criza financiara din ultimele decenii. Se pare insa ca nici anul in curs nu va fi unul lipsit de probleme.

Raluca Nicolescu, Chartered Financial Analyst, ne vorbeste despre riscurile cu care s-ar putea confrunta mediul financiar bancar din Romania in 2010.

Esecul guvernului in implementarea masurilor necesare pentru re-echilibrarea si stimularea economiei. Impactul ar fi unul major, cu consecinte multiple:

1. posibila inrautatire a ratingului de tara care ar limita si/ sau ar scumpi capitalul strain
2. incalcarea angajamentelor fata de institutiile financiare internationale si prin urmare sistarea contractelor de finantare aflate in derulare
3. cresterea ineficientei si lipsa unui orizont de restabilire a normalitatii in administratia publica
4. convulsii sociale

Absenta unor programe coerente de dezvoltare a diferitelor sectoare economice - ex. agricultura, transporturi, infrastructura etc. Acest lucru nu ar face decat sa accentueze incapacitatea noastra de a folosi fondurile europene si ar tine departe potentialii investitori/ finantatori.  

Pesimismul companiilor, prin urmare continuarea procesului de amanare a programelor de investitii si dezvoltare. In consecinta, decalajul de eficienta si competitivitate ar creste, reducand sansele companiilor locale de a fi prezente cu adevarat in economia globala. Pe de alta parte, acest fenomen ar limita cererea solvabila de creditare, reducand oportunitatile de plasare profitabila a lichiditatii bancilor.

Cresterea somajului, cu doua consecinte majore: scaderea puterii de cumparare si inrautatirea calitatii portofoliilor de credite din bilanturile bancilor.

Sentimentul negativ al consumatorului, care ar putea mentine cererea de bunuri si servicii la nivel scazut si prin urmare ar incetini substantial revenirea economiei locale.

 Mentinerea unui nivel ridicat al dobanzilor pe piata locala, cu implicatii negative multiple:

1. limitarea accesului la credite atat pentru consumatorul individual cat si pentru companii
2. reducerea profitului companiilor, deci al capacitatii lor de a se autofinanta;
3. mentinerea unui diferential de dobanda care face creditarea in valuta mai avantajoasa din punct de vedere al costurilor pentru debitor, cel putin la prima vedere cand riscului valutar i se ataseaza o probabilitate mica de a se materializa.

Absenta unui cadru legislativ echitabil atat pentru creditor cat si pentru debitor. In acest fel practica insolventei ar continua, iar bancile vor deveni din ce in ce mai reticente in a finanta companiile si a-si largi astfel baza de clienti.    

Un nou soc pe piata financiara mondiala sau europeana, care ar creste aversiunea la risc a investitorilor si ar reduce miscarea capitalurilor.

Revenirea ezitanta a economiei globale, care ar limita exporturile Romaniei si deci ar reduce posibilitatea de revenire a economiei prin exploatarea acestei parghii.

Supra-reglementarea atat la nivel international cat si local. La acest moment, institutiile de reglementare internationale traverseaza o perioada de efervescenta in a raspunde legislativ factorilor care au dus la criza financiara globala. Odata implementate, aceste masuri ar putea duce la crestea costurilor bancilor, afectand in cele din urma rolul lor ca factor de stimulare a economiei.