Fraude cu cardul bancar: cum le recunosti si cum te poti apara!

Detinatorii de carduri trebuie sa cunoasca faptul ca frauda pe carduri este o forma a furtului de identitate (despre care se vorbeste prea putin in tara noastra) si sa constientizeze faptul ca pot cadea prada fraudatorilor daca nu isi iau niste masuri minime de preventie, a declarat intr-un interviu pentru Efin.ro Elena Constantin (foto), presedintele Asociatiei Examinatorilor de Frauda Certificati din Romania.

Potrivit acesteia, dispozitivele cel mai des utilizate pentru citirea informatiilor de pe carduri in vederea falsificarii sau utilizarii acestora sunt skimmer-ul, in cazul cardurilor clasice cu banda si electronic pickpoket-ul in cazul cardurilor care folosesc tehnologia RFID (radio frequency identification).

1. Ce aspecte trebuie sa aiba in vedere detinatorii de carduri pentru a-si proteja instrumentele de plata de falsificatori?

In primul rand, consider ca detinatorii de carduri trebuie sa cunoasca faptul ca frauda pe carduri este o forma a furtului de identitate (despre care se vorbeste prea putin in tara noastra) si sa constientizeze faptul ca pot cadea prada fraudatorilor daca nu isi iau niste masuri minime de preventie. Astfel, acestia trebuie sa fie foarte atenti cui si cand comunica informatii personale, inclusiv informatii bancare, indiferent de modalitatea utilizata (verbal, la telefon, prin email, pe internet, etc), cat si atunci cand utilizeaza cardurile bancare.

Ceea ce mai trebuie sa constientizeze detinatorii de carduri este ca, daca ei insisi nu isi iau masuri de protectie, nimeni nu ii poate proteja (nici emitentii de carduri, nici Politia), iar frauda odata produsa, este extrem de dificil sa se mai recupereze prejudiciul suferit. Ca si in alte situatii, desi nu este 100% sigura, constientizarea, ca masura de preventie, este cea mai la indemana si mai putin costisitoare pentru fiecare dintre noi. Asociatia Examinatorilor de Frauda Certificati din Romania (ACFE-Romania), pe care o reprezint, este determinata sa isi aduca o contributie insemnata in ridicarea gradului de constientizare atat a companiilor, institutiilor statului cat si a societatii civile.

Daca vorbim strict de frauda pe carduri, masurile cele mai elementare ce pot fi luate de posesorii de carduri sunt:

-sa poarte asupra lor doar cardurile bancare de care au nevoie;

-sa-si protejeze cardurile, pastrandu-le astfel incat sa nu fie la indemana oricui;

-sa nu le inmaneze altor persoane, indiferent de motiv sau de durata de timp (ex: achitarea unei note de plata la restaurant, etc);

-sa incerce sa memoreze parolele; in nici un caz sa nu le pastreze in portofel/geanta, alaturi de card;

-sa fie foarte atenti la la casieri si la pos-urile utilizate de acestia, atunci cand platesc la supermarket;

-sa nu utilizeze, pe cat posibil, atm-uri izolate, ci pe cele de la sediul unitatilor bancare;

-sa nu faca plati/cumparaturi de pe site-uri de internet nesecurizate;

-sa fie atenti cand tasteaza pin-ul, sa se protejeze, asigurandu-se ca nu sunt priviti de “shoulder surfers”;

-sa isi verifice in mod sistematic tranzactiile efectuate (extrasul de cont);

-sa fie foarte atenti la configuratia ATM-ului si daca au cele mai mneinsemnate suspiciuni ca acesta a fost modificat sa nu-l utilizeze.

2. Care sunt dispozitivele cel mai des utilizate pentru falsificarea cardurilor?

Dispozitivele cel mai des utilizate pentru citirea informatiilor de pe carduri in vederea falsificarii sau utilizarii acestora sunt skimmer-ul, in cazul cardurilor clasice cu banda si electronic pickpoket-ul in cazul cardurilor care folosesc tehnologia RFID (radio frequency identification).

Skimmer-ul este un device de mici dimensiuni, prin care se trece cardul, informatiile astfel colectate fiind apoi transmise, cu ajutorul unui laptop, celor care se ocupa cu clonarea cardurilor sau cu vanzarea respectivelor informatii.

In cazul electronic pickpocket-ului, cu ajutorul unui dispozitiv, cardurile care utilizeaza tehnologia RFID pot fi citite de la distanta. Acestea nu trebuie sa treaca printr-un cititor de carduri si nici sa fie inmanate unei alte persoane, ci doar sa fie pozitionate in fata unui astfel de device care utilizeaza unde radio si care isi preia informatiile de pe chip-ul existent pe card. Astfel de carduri se mai numesc si "contactless smart cards" si se pare ca sunt destul de vulnerabile, putand fi citite inclusiv atunci cand se afla in buzunarul/portofelul sau geanta posesorului, cu un dispozitiv nu foarte costisitor sau cu o aplicatie instalata pe telefonul mobil, care se poate procura destul de facil pe internet.

3. Care sunt locurile in care exista cele mai mari sanse sa fie instalate dispozitive pentru falsificarea cardurilor? Cum pot fi aceste dispozitive recunoscute de posesorii de carduri?

Dupa cum am mai spus, dispozitivele utilizate pentru citirea informatiilor de pe carduri in vederea falsificarii sau utilizarii acestora sunt device-uri de mici dimensiuni, care pot fi folosite oriunde de fraudatori sau de complici ai acestora.

Cele mai comune locuri unde utilizatorii de carduri pot intalni asemenea dispozitive sunt ATM-urile (in general cele outdoor, amplasate in zone nu foarte aglomerate) sau in benzinarii (mai ales in Statele Unite, dar au existat cazuri si in Romania).

In ceea ce priveste ATM-urile, acestea pot fi modificate de fraudatori prin instalarea unor:

- camere minuscule de luat vederi in pozitii care sa le permita citirea codului PIN; acestea pot fi pozitionate pe ATM sau in lateralul acestuia;

- a unor skimmer-e pe fanta unde se introduce cardul;

- a unor dispozitive suprapuse pe tastatura bancomat-ului etc.

Utilizatorii de carduri ar trebui sa fie atenti la configuratia ATM-ului si daca au cele mai neinsemnate suspiciuni ca acesta a fost modificat sa nu-l utilizeze.

4. Din datele pe care le detineti, care a fost numarul cardurilor falsificate anul trecut in Romania si care a fost valoarea banilor furati? Care sunt estimarile pentru acest an?

Informatii cu privire la numarul cardurilor falsificate anul trecut in Romania si valoarea prejudiciului produs cred ca se pot obtine de la DIICOT, DLAF sau Politie. Ca si asociatie profesionala putem avea acces la astfel de informatii doar in masura in care ele sunt facute publice. Va prezint insa mai jos o statistica facuta anul trecut privind frauda cu carduri in Statele Unite (sursa fiind: Consumer Sentinel Network - U.S. Department of Justice).

In ceea ce priveste fraudele cu carduri in tara noastra, sau fraudatorii care opereaza in aceasta arie, chiar daca nu avem informatii oficiale, presa publica destul de frecvent articole care au ca subiect falsificarea unor mijloace de plată electronica, utilizate ulterior pentru efectuarea de retrageri sau operatiuni financiare frauduloase, sau despre retele specializate in clonare de carduri bancare, confectionarea de echipamente de copiere a datelor de pe carduri si tranzactii frauduloase pe internet, ceea ce ne da o idee despre faptul ca fenomenul este destul de raspandit si la noi.