Masuri pentru relansarea economiei romanesti

Consiliul Investitorilor Straini (FIC) a elaborat un plan de 80 de masuri, structurate pe 10 arii de actiune, prin care se urmareste sa se repuna rapid economia romaneasca pe o traiectorie crescatoare.

Dintre aceste masuri, 12 sunt prioritare. Prin implementarea acestora, pana in 2015, PIB-ul Romaniei va creste in termeni reali si cumulat cu 11.6%, piata muncii va avea 250,000 de noi locuri de munca, iar veniturile bugetare vor spori cu 8.5%.

In schimb, se preconizeaza costuri bugetare cumulate suplimentare prespuse de cele mai urgente 12 actiuni de 0.7% din PIB. Pe termen lung, este de asteptat ca masurile sa genereze o crestere economica indirecta suplimentara de aproximativ 15-20% din impactul direct.

"Suntem convinsi ca economia Romaniei poate reintra pe o traiectorie de crestere economica pe termen scurt, cu costuri minime, daca urmarim o strategie clara, sustinuta atat de Guvern, cat si de mediul de afaceri. Pentru a ne asigura ca acest lucru se intampla, suntem gata sa punem la dispozitie expertiza noastra, sa lucram impreuna cu autoritatile si sa alocam resurse financiare consistente pentru a sustine masurile prioritare", a declarat Mariana Gheorghe, presedintele Consiliului Investitorilor Straini si CEO al Petrom.

Masurile CSI privind redresarea economiei

1. Introducerea in cadrul Ministerului Finantelor a unui Registru al Creantelor iregistrate de bugetul de stat.
2.  Pornirea programului “Prima Casa 3” pentru a revitaliza sectorul imobiliar si al constructiilor.
3. Privatizarea companiilor detinute de stat prin intermediul pietei de capital. Totodata, este necesara listarea locala si internationala a Fondului Proprietatea. Toate fondurile obtinute din vanzarea pachetelor de actiuni majoritare si minoritare inca detinute de stat, estimate la 2 miliarde euro, trebuie investite in infrastructura. Aceasta va conduce la cresterea PIB cu 2% si la avansul veniturilor bugetare cu 1,6%.
4. Prezentarea unei candidaturi, impreuna cu Bulgaria sau Ungaria, pentru organizarea Campionatului European de Fotbal din 2020. Actiunea ar determina dezvoltarea infrastructurii tarii cu un cost total estimat la 10 miliarde de euro, care va fi distribuit pe parcursul a zece ani, insemnand o crestere anuala a PIB de un procent.
5. Concentrarea controalelor catre platitorii de taxe care prezinta un risc ridicat de evaziune fiscala. Prin scaderea evaziunii, aproximativ 460 milioane de euro vor fi disponibile anual pentru investitii , este de asteptat sa fie create 46.500 de noi locuri de munca pe termen mediu, care sa conduca la randul lor la o crestere de 1,8% a veniturilor bugetare.
6. Externalizarea/centralizarea managementului procesului de accesare a fondurilor europene sau revizuirea schemelor de bonusare a angajatilor statului care lucreaza cu fonduri UE, legand veniturile de performanta.
7. Eficientizarea structurilor prin evaluarea abilitatilor angajatilor si a calitatii serviciului si prin implementarea conceptului de e-Guvernare.
8. Accelerarea investitiilor in agricultura prin atragerea de fonduri UE de 150 milioane de euro anual. Masura va reduce deficitul comercial si inflatia si va costa aproximativ 40 milioane de euro.
9. Crearea unor facilitati de creditare subventionata, prin contributia comuna a bancilor si a sectorului public. Sunt prognozate imprumuturi de 250 milioane de euro sau o crestere de 0,5% a PIB, precum si 9.000 de noi locuri de munca.
10. Ajustarea legislatiei muncii in domeniul juridic in sensul de a o flexibiliza si a o pregati sa fie mult mai adaptabila schimbarilor de context. Rezultatul consta in scaderea cu 1% a somajului si crearea a 84.000 de noi locuri de munca temporare si permanente pe termen scurt.
11. Crearea unui Consiliu pentru Dezvoltare Economica (CDE) care sa ajute la proiectarea de politici economice sanatoase. CDE ar include profesori si cercetatori reputati in domeniul lor de expertiza si reprezentanti ai sectoarelor privat si public si ai patronatelor.