Inflatie, lichiditatea pietei si dobanzi

In ianuarie, inflatia lunara a fost de 1,34%. Mult, ca valoare in sine. Astfel de niveluri de inflatie lunara am mai avut in perioada recenta doar in iulie 2010 (2,58%) si septembrie 2012 (1,18%) si este greu sa ne inscriem in tinte de inflatie de 2-3% care sa ne duca spre zona euro, cu astfel de ‘pusee’ ale preturilor.

Explicatia este insa simpla – si o taram dupa noi ca pe o piatra de moara – lucrurile nefacute la timpul lor (si ma refer la cresterea cu 10% a pretului la energie electrica). Liberalizarea pretului la energie electrica si gaze este un lucru care trebuia realizat de mult timp. M-a mirat tot timpul lejeritatea cu care organismele internationale ne lasau sa ‘amanam’ calendarul de liberalizare a preturilor si introducere a pietei concurentiale in energie si acceptau cu resemnare motivatia noastra ca suntem mai saraci decat ceilalti europeni.

Desigur, mentinerea preturilor la energie sub controlul statului a fost in realitate un instrument excelent de obtinere a votului popular si in consecinta toate guvernarile din ultimii 20 de ani au evitat sau macar au amanat majorarea de preturi la energie – pentru ca, in definitiv, liberalizarea inseamna majorare. Dupa 6 ani de la aderarea la UE, acest lucru nu mai este posibil si, cu pasi marunti la inceput si tot mai abrupti acum, vom lasa preturile la energie sa creasca, mai intai pentru companii si apoi si pentru populatie. Asadar, trebuie sa ne asteptam de acum inainte sa avem pusee inflationiste la inceputul fiecarui trimestru, in decursul urmatorilor 3 ani…o bataie de cap continua pentru BNR!

Tocmai in dorinta de a limita impactul acestor majorari, Banca Centrala a ‘aruncat’ in piata mai multe lichiditati prin operatiuni reverse repo, revenind la volumele de acum cateva luni, cand oferea bancilor comerciale sume consistente prin aceste instrumente. In consecinta, dobanzile pe piata interbancara la lei au coborat puternic, iar bancile sunt ‘inundate’ de bani ieftini… Pentru companii aceasta ar trebui sa insemne credite mai ieftine in viitor (eventual). Dar cu siguranta, va insemna dobanzi la depozite mai reduse (in special pentru persoanele fizice), deci valori ale dobanzilor puternic real negative. Si atunci din ce bani vor fi alimentate creditele bancare? Un cerc vicios care trebuie rupt cumva: poate de scaderea rapida a inflatiei (greu de crezut, in conditiile expuse mai sus) sau poate de cresterea economica bazata pe credite bancare ale companiilor (la fel de greu de crezut, tinand seama de structura bugetului din acest an).

Un material de Dragos Cabat, Managing Partner Efin.ro