Coruptia – ultima reduta

FMI, Comisia Europeana, Parlamentul Europei, Administratia SUA si alte organisme pe care nu le mai amintesc aici sunt si acum ingrijorate de diverse aspecte – politice, economice, sociale, etc – din Romania. Toate aceste ingrijorari au insa o singura cauza: coruptia.

Coruptia, ca si birocratia, traficul de droguri, persoane si arme ori prostitutia, nu poate fi eliminata in totalitate. In orice tara a lumii, indiferent de gradul de dezvoltare economica, libertatile sau dimpotriva constrangerile politice, sociale sau religioase, exista coruptie. In medie, economia 'gri' reprezinta cam 8 – 12% din PIB-ul tarilor dezvoltate, ajungand pana la 20% in unele state membre UE si ale zonei euro ‘cu probleme’. In Romania, estimarea este de aproximativ 40%. Economia gri inseamna evaziune fiscala, intr-o forma sau alta. Nu trebuie confundata cu ‘economia neagra’ care se reflecta in activitati ilegale si mafiote de tip crima organizata, iar marea confuzie consta in a asocia ‘munca la negru’ cu economia neagra: faptul ca statele permit cu buna stiinta ca imigrantii sa presteze anumite servicii fara a fi angajati cu carte de munca este doar un exemplu de evaziune fiscala din partea companiilor sau angajatorilor respectivi. Atunci cand munca ‘la negru’ este de fapt sclavie – adica munca prin constrangerea persoanelor respective – desigur vorbim despre acte ilegale si deci economie neagra. Dar sa ne intoarcem la economia gri si cauza (sau efectul) ei principal(a): coruptia.

Toate tarile care au iesit din comunism la sfarsitul anilor ’80 aveau puternic inscris in structurile lor economice fenomenul coruptiei. Alocarea resurselor pe criterii politice (acum li se spune ‘clientelare’) era norma in comunism, mai degraba decat exceptia. Apoi, existenta unei clase ‘speciale’ de politruci si securisti care se hraneau din traficul de influenta garanta perpetuarea coruptiei. De la nivelul cel mai inalt si din cauza mizeriei economice si sociale, coruptia s-a raspandit la toate nivelele societatii: la medici, profesori, macelari si vanzatori, chelneri si agricultori. Dupa ’89, in loc sa avem de-a face cu o asanare morala a societatii in Romania, perpetuarea structurilor sociale ‘vechi’ – faptul ca fostii comunisti au pastrat puterea in mare masura, iar membrii structurilor de informatii continua sa fie membri in managementul principalelor corporatii din Romania – a dus la pastrarea sau chiar cresterea nivelului ‘economiei gri’ in PIB. Alte tari care au mers pe aceeasi ‘reteta’ sunt Rusia, Bulgaria, iar dintre tarile europene ‘capitaliste’ Grecia si Italia. Astazi, fie ca ne referim la fondurile europene blocate, la constructia de autostrazi intarziata, la arieratele care sunt diminuate cu greutate, la ‘gaurile negre’ reprezentate de companiile de stat, peste tot spunem de fapt CORUPTIE. Coruptie la nivel central si local, la nivel politic si economic.

O situatie pe care partenerii nostri europeni sau SUA nu mai sunt dispusi sa o accepte. Cu totii o treceau cu vederea – pana la urma, am spus la inceput, si in tarile lor exista coruptie si munca nefiscalizata, acceptata in mod tacit la nivel guvernamental – si sperau doar ca din cei 40% vom scadea catre 20% nivelul economiei nefiscalizate… Nu am facut aceasta, iar presiunile externe vor fi tot mai aspre pentru a ne convinge sa luptam cu coruptia. Banii – sub forma investitiilor straine, a fondurilor de la UE, vor veni din ce in ce mai greu, iar previziunile economice ale organismelor internationale vor fi mai sumbre decat ar fi necesar – toate acestea pentru a ne determina sa luam masurile de limitare a evaziunii. Spun de multa vreme ca cea mai importanta masura pe care o pot lua Finantele este de informatizare si transparentizare a platilor catre bugete: iata, un proiect finantat de Banca Europeana de Investitii a fost demarat in acest sens… totul este ca decizia politica de lupta impotriva coruptiei sa existe. Iar presiunile externe par sa dea roade. Pe de o parte, sunt tot mai dese actele de coruptie ‘descoperite’ de organele statului (pe care dealtfel orice cetatean onest le vedea cu ochiul liber si in parte le putea si proba, ca existand in Romania de 20 de ani), iar pe de alta parte independenta si functionarea institutiilor de drept este ‘asigurata’ de UE si SUA – astfel, scutul politic nu mai este o garantie a protectiei in fata actelor de coruptie. Daca lucrurile vor continua asa, avem sanse ca in 5-10 ani sa traim intr-o societate in care cel mult 20% din economie sa fie ‘nefiscalizata’ – adica sa fim in Europa!

Un articol de Dragos Cabat, analist Efin.ro.