Ce presupune Money management-ul în lumea pariurilor sportive

Pariurile sportive reprezintă un hobby pentru cei mai mulți, însă sunt și jucători care obțin venituri din această activitate. Pariorii profesioniști au în general un profit anual de 30% din bugetul inițial, ceea ce înseamnă că un buget de 100.000 de euro generează 30.000 de euro, adică un venit de 2.500 de euro lunar.

Cei care trăiesc din pariuri au o trăsătură comună: disciplina. Indiferent ce se întâmplă pe parcursul sezonului, ei respectă planul de joc stabilit încă de la început. Un rol central în acest plan îl are noțiunea de Money Management, care se referă atât la bugetarea activității, cât și la  gestionarea corectă a banilor pe care jucătorul a decis că îi poate risca.

Gestionarea bugetului are ca finalitate atingerea unei ținte de profit având în vedere pierderi calculate, în contextul în care, în medie, un parior nu câștigă mai mult de 60% din pariurile plasate într-un sezon.

O analiză recentă a relevat faptul că respectarea managementului fondurilor reprezintă cheia succesului la pariuri sportive. Totul pornește de la stabilirea bankroll-ului. Pariorul este în rolul antreprenorului care își face calculele și decide câți bani are disponibili pentru o începe o afacere.

Întotdeauna, bankroll-ul trebuie să se încadreze în marja de bani pe care jucătorul își permite să o piardă. Am făcut o paralelă cu antreprenoriatul, însă un parior nu trebuie sub nicio formă să se împrumute nici de la cunoștințe, nici de la bancă, pe când în business acest lucru este permis.

În cazul pariorilor amatori, este recomandat ca bugetul pentru pariuri să reprezinte maxim 10% din venitul lunar. Așadar, dacă un jucător înregistrează venituri de 6.000 de lei într-o lună, el nu ar trebui să alimenteze contul de pariuri cu mai mult de 600 de lei. De managementul banilor ține alocarea unui buget maxim de joc pentru fiecare zi. Dacă pariorul a atins acel buget, în acel moment ar trebui să închidă site-ul de pariuri, deoarece este tentat să joace la recuperare.

A juca la recuperare înseamnă a mări nejustificat miza unui bilet, fără a ține cont de riscul presupus de acel bilet. Conform principiilor Money management-ului, miza unui pariu este stabilită în funcție de doi factori: bankroll și probabilitatea de câștiga, exprimată prin cota selecției de pe bilet. Astfel, se diminuează pericolul luării unor decizii greșite, sub imperiul emoțiilor.

Aproximativ 97% dintre pariori sunt pe minus la finalul lunii. Chiar dacă au un plan de joc, ei ajung în această situație pentru că nu îl mai respectă, după o serie de pariuri necâștigătoare.

Mizele sunt variabile, dar prestabilite. Jucătorii cu experiență recomandă următoarele valori:

• 10% din bankroll pentru bilete cu cote între 1.20 și 1.40
• 7% din bankroll pentru bilete cu cote între 1.41 și 1.70
• 5% din bankroll pentru bilete cu cote între 1.71 și 2.20
• 2% din bankroll pentru bilete cu cote între 2.21 și 5.00

De exemplu, pentru un buget de 600 de lei, miza unui bilet cu cota 1.80 va fi 30 de lei, iar profitul va fi de 24 de lei. De asemenea, miza unui bilet cu cota 1.50 va fi 42 de lei, iar profitul va fi 21 de lei. Așa cum se poate observa, profitul este aproximativ similar, dar suma riscată este mai mică pentru pariul care presupune un grad mai ridicat de risc.

O dată respectate cu strictețe aceste limite, pe pariuri cu o singură selecție, jucătorii pricepuți se pot redresa și în cazul unor serii de pariuri necâștigătoare, atingând ținta de profit la finalul sezonului. În pariuri, această tactică este cunoscută sub denumirea „strategia cota 2”.

Există numeroase alte strategii de împărțire a bugetului, cum ar fi Martingale (miza este dublată după fiecare pariu necâștigător) sau Fibonacci (miza este suma mizelor precedentelor două pariuri necâștigătoare, conform, șirului lui Fibonacci).

Nimeni nu poate avea succes la pariuri sportive dacă nu joacă organizat, iar componenta cea mai importantă a organizării poartă denumirea de Money management.