Un FMI foarte cooperant

Romania este data de exemplu ca model de reusita al politicii de austeritate in Uniunea Europeana. Aceasta nu inseamna ca pentru romanul de rand programul de austeritate a avut rezultate bune sau rele, ci doar ca organismele internationale care au finantat tarile cu probleme considera politicile aplicate de Romania ca model de succes.

In mod evident, aceasta situatie ne poate aduce o pozitie deosebit de prielnica in perioada urmatoare: este de asteptat ca FMI, Banca Mondiala si Comisia Europeana sa ne sustina in viitor daca ar aparea orice problema financiara pentru ca, nu-i asa, este normal sa iti ajuti elevul premiant.

Daca ne uitam in jurul nostru, vedem ca celelalte tari care s-au confruntat cu probleme de finantare a deficitelor sau datoriei publice au fost mult mai "rezistente" in a aplica politicile fiscale dure din "reteta" FMI si au ajuns, dupa cativa ani de negociere intre calea populista si cea de austeritate la a doua varianta.

Ungaria este exemplul cel mai recent iar Grecia, cel mai rasunator
Dupa ani intregi in care guvernul din Ungaria a adoptat masuri populiste (de exemplu inghetarea pentru populatie a cursului de schimb) si a intors spatele FMI care cerea aplicarea masurilor de austeritate ca o conditie pentru ajutorul financiar, acum guvernul de la Budapesta este in situatia de a nu-si putea plati datoriile curente. Cum UE nu-si poate permite nici macar umbra unui nou faliment, cat timp amenintarea incapacitatii de plata a Greciei si a gravelor probleme din Italia, Spania, Portugalia si Irlanda nu au fost inca indepartate, cel mai probabil Ungaria va primi ajutor neconditionat (in prima instanta, caci totul se plateste mai devreme sau mai tarziu) de la organismele internationale. Cu toate acestea investitorii si finantatorii institutionali nu vor uita prea usor afrontul Ungariei.

In schimb, guvernele de la Bucuresti au aplicat cu mult succes proverbul "Capul plecat, sabia nu-l taie" care asigura in orice situatie o iesire pentru oficialii romani. Daca programul a reusit, suntem exemplele pozitive ale retetei UE, iar daca nu ar fi reusit, puteau da vina pe FMI care a "girat" masurile extreme. Desigur, plata austeritatii cade in seama contribuabililor romani, dar pana la urma restructurarea care s-a facut in ultimii 3 ani, si semnele sunt clare ca va continua pentru inca 1 sau chiar 2 ani, a dus la o maturizare a pietelor din Romania si o intelegere a faptului ca cetatenii unei tari nu pot trai pe termen lung mai bine decat nivelul de competitivitate al tarii lor la nivel mondial. Aceasta au incercat sa faca mai toti europenii in ultimele decenii, iar rezultatele se vad astazi…

In consecinta, raportul cel mai recent al delegatiei FMI este unul deosebit de pozitiv. Pentru ca nu puteau fi omise in totalitate, sunt indicate si punctele slabe ale performantei Romaniei (arieratele si absorbtia fondurilor europene) si apar indicatii privind indreptarea acestora si necesitatea restructurarii sistemului companiilor de stat–care provoaca arieratele si "marcheaza" pierderi importante in economie–dar majoritatea comentariilor continute in raport sunt apreciative. In mod normal, in urmatoarele luni aceasta evaluare ar trebui sa se reflecte in mentinerea cel putin a ratingului Romaniei si stabilitate valutara pe pietele internationale. Mai mult, prima de risc ar trebui sa scada.

Dar toate acestea pot fi "rasturnate" de un an electoral agitat…

Dragos Cabat