"Romania va iesi din recesiune in 2011"

"Estimarea noastra este ca Romania va reusi sa iasa din criza in 2011 , probabil in a doua parte a anului. Autoritatile trebuie sa fructifice fondurile europene si sa accelereze rata de absorbtie pentru a impusiona invetitiile publice, care vor fi implicit urmate de investitii private.

De asmenea, trebuie sa dezvolte metode inteligente de a atrage capitalul privat in cadrul parteneraitelor public-private", a spus Harduovelis pentru MEDIAFAX.

Economistul sef al EFG Eurobank a aratat ca Romania, la fel ca si Grecia, si-a bazat modelul de crestere economica in ultimii zece ani pe expansiunea cererii agregate si a consumului intern, si ambele au nevoie acum, dupa criza, sa-si schimbe modelul de crestere, sa impulsionezi sectorul exporturilor si sa impulsioneze investitiile.

"Romania a reusit sa depaseasca marea criza internationala din 2009, deci ar trebui sa fie capabila sa gestioneze situatia si acum, la finalul crizei.

Cresterea Europei de Vest este mai redusa fata de cat ne asteptam, din cauza masurilor restirictive din aceasta zona, ceea ce ne va intarzia si pe noi, pe toti din Europa de Est. Exista mult spatiu de recuperare pentru Romania, care are resurse sa reuseasca (…)

Prezenta noastra aici e strategica, credem in aceasta tara si de aceea suntem si vom ramane aici", a adaugat Hardouvelis. El crede ca in ciuda reactiei emotionale a pietelor, statele din UE au decis mult prea devreme sa intareasca politicile fiscale si sa-si limiteze chelutielile publice inainte ca revenirea economica sa reprezinte o certitudine.

"Politica fiscala europeana a devenit restrictiva prematur. Ma asteptam la politici fiscale restrictive abia peste un an, nu in prezent. Aceasta politica nu permite economiei europene sa revina pe crestere. Intrucat cresterea nu este sigura, statele ar fi trebuit sa primeasca un spatiu mai larg de cheltuit pentru a se asigura ca economia isi revine, inainte de a intari politicile fiscale", a spus economistul EFG.

El a explicat ca pietele s-au aratat ingrijorate de deficitele fiscale mari si majorarea datoriilor suverane, iar concomitent au crescut ratele pentru primele de risc pentru bondurile guvernamentale emise de mai multe state de la periferia Europei. "Au inceput cu Grecia si apoi s-au mutat la Spania si Portogalia.

Liderii politici din toata Europa au reactionat pentru a preintampina un atac din partea pietelor, si au incercat sa restrictioneze bugetele. Nu este doar cazul Spaniei si Portogaliei, dar si al Italiei, Franta si Marea Britenie.

Chiar si Germania a decis taieri bugetare de 80 de miliarde euro, ceea ce-mi ridica semne de intrebare", a continuat Hardouvelis.

Oficialul EFG a reamintit ca in urma cu o saptamana, la summitul G 20 a existat o discutie aprinsa intre americani, care pledau inca pentru cheltuieli publice semnificative, si europeni, care simt necesare politici fiscale stricte.

In ceea ce priveste Fondul Monetar International, Hardouvelis spune ca institutia este una "soft" comparativ cu FMI-ul de acum zece ani. El a aratat ca Fondul are in prezent mult mai multe fonduri si este mult mai preocupat de acceptabilitatea regulilor sale de catre populatie.

Economistul EFG nu crede ca atitudinea mai stricta a FMI la ultima evaluare din Romania are legatura cu situatia din Grecia, ci reprezinta mai degraba rezultatul unor cerinte ajunse la scadenta.