Romania si Ungaria ar putea intra in incapacitate de plata

"Am ajuns acum la punctul in care fiecare banca din lume mizeaza pe cat de solide sunt finantele publice din tara care garanteaza pasivele bancii. Acest lucru inseamna ca toti trebuie sa se concentreze pe finantele publice, lucru care se si intampla", afirma Karsbol intr-o analiza realizata de banca. Potrivit analizei, exista anumite probleme in Portugalia, Irlanda, Italia, Grecia si Spania si in cateva dintre tarile est-europene, precum Romania si Ungaria.

"In lipsa oricaror reforme semnificative, care reprezinta totodata o alternativa dificila, ar trebui sa ne asteptam la incapacitate de plata (default) in viitorul nu tocmai indepartat. Dar chiar daca una sau mai multe dintre aceste tari ar esua si ar ajunge la restructurarea datoriei, ar trebui ca lucrurile sa fie in ordine atata vreme cat majoritatea tarilor G10 vor avea finante sustenabile. Problema este ca nu au", spune oficialul Saxo Bank.

De asemnea, Karsbol recomanda investitorilor sa nu se lase "prinsi" cu pozitii long (de cumparare) pe forint sau leu.

"Cu FMI-ul ramas fara bani, piata va astepta din ce in ce mai mult restructurarea in Europa de Est. Intrucat FMI este factorul determinant, ar trebui sa ne ingrijoreze si situatia tarilor baltice, din nou", subliniaza economistul Saxo Bank.

Lipsa intelegerii politice a acestor probleme si faptul ca majoritatea politicienilor au fost contaminati cu "boala marinarului keynesian betiv pus pe cheltuit" garanteaza realmente faptul ca deficitele bugetare vor continua cel putin in urmatorii 3-5 ani si, probabil, o perioada mult mai indelungata, se spune in analiza.

Potrivit analizei, consumatorii au redus doar moderat din cheltuieli, iar rata consum/PIB a economiei europene oscileaza in continuare in jurul valorii de 70%, valoare mult prea mare pentru a asigura crestere pe termen lung.

"Bancile mint in continuare cu privire la bilanturi si ne determina sa suspectam faptul ca se afla inca in insolventa. Bancile din SUA sunt insolvente din cauza defaulturilor masive la creditele ipotecare, iar cele din Europa sunt insolvente pe de-o parte din acelasi motiv si, pe de alta parte, din cauza expunerii iresponsabile la sud-estul Europei", considera Karsbol.

Totodata, cheltuielile guvernelor continua sa creasca, cu putine incercari reale de a le reduce.

Programele de salarizare foarte generoase au ramas neatinse in majoritatea tarilor europene.

Analiza economistului Saxo Bank face referiri la un studiu realizat de Banca Reglementelor Internationale prin care s-a estimat rata datoriei guvernamentale din PIB a mai multor economii dezvoltate utilizand trei scenarii diferite.

Astfel, in scenariul de baza, in care guvernele nu fac modificari in programele de salarizare si cele de asistenta sociala pentru persoanele in varsta, analistii Bancii Reglementelor Internationale se asteapta ca Marea Britanie sa ajunga la o rata a datoriei guvernamentale de 540% din PIB in 2040, iar pentru SUA si Japonia, cifrele sunt de 450% si respectiv 600% din PIB.

"Bineinteles, acest lucru nu se va intampla. Fie ca guvernele vor face ajustari moderate sau graduale, fie vor face ajustari moderate sau graduale si vor pastra cheltuielile privind asistenta sociala pentru varstnici constante", se mentioneaza in raportul citat.

In situatia in care guvernele vor face ajustari moderate, datoria totala este preconizata sa depaseasca 500% din PIB in opt dintre economiile respective, inclusiv SUA, Marea Britanie si Japonia Spania si Franta.

Intre 1997 si 2040 ratele vor creste in medie cu 66% sau mai mult de 200 de puncte procentuale din PIB.

"Pe scurt, in 30 de ani toata lumea va arata ca Japonia. Mai bine am invata cum gatim orezul si sa ii punem pe cei in varsta de 75 de ani sa ingrijeasca de cei in varsta de 100 din aziluri", afirma Karsbol.

Potrivit economistului Saxo Bank, acest lucru nu se va intampla, iar singurul motiv pentru care Japonia a reusit sa ramana pe linia de plutire pana acum este pentru ca economiile sale publice au fost atat de mari.

"Situatia s-a schimbat si Japonia intra acum in zona extrema de pericol unde ar fi stupid sa presupunem ca investitorii interni vor continua sa invarta la nesfarsit mingea unei datorii din ce in ce mai mari la randamente din ce in ce mai mici", mai spune Karsbol.

Karsbol isi exprima ingrijorarile ca politicienii ignora dimensiunile problemei, concentrandu-se asupra unor "speculatii dezastruoase" decat sa se confrunte cu problema reala a deficitelor bugetare si povara datoriilor.

El precizeaza ca majorarea varstei de pensionare cu 2-3 ani, reducerea salariilor angajatilor publici cu 5-10% si a transferurilor sociale cu 5% ar trebui, in general, sa echilibreze suficient bugetele in multe tari.

"Da, cifrele PIB-ului ar arata ingrozitor in decursul a unu sau doua trimestre si venitul real disponibil al multor grupuri ar fi «bombardat inapoi» la nivelul anului 2001, dar 2001 nu a fost un mormant al multimilor sociale. (...) Piata de actiuni si cea de obligatiuni s-ar stabiliza imediat, la fel si pietele interbancare, din moment ce garantiile pe pasivele bancilor nu ar mai fi atrase in datorii", mai spune Karsbol.