Intrarea Romaniei in boardul FMI, amanata

Consecintele deciziei Curtii Constitutionale (CC) de a nu permite reducerea cu 15% a pensiilor sunt "dezastruoase", spune Radulescu.

"Ma tem ca abia acum vom vedea cum arata o criza", a declarat Radulescu pentru The Money Channel.

Intrucat pensiile isi pastreaza nivelul, guvernul va trebui sa compenseze prin alte ajustari cheltuielile suplimentare de la buget.

"Personal cred ca vor exista disponibilizari din sectorul bugetar. Cred ca nici guvernul nu stie cati bugetari trebuie sa disponibilizeze. Insa, in ultimii 20 de ani ne-am ales cu 4-500.000 de bugetari in plus fata de -Epoca de Aur-," spune Radulescu.

El sustine ca, pe termen lung, impactul reducerii pensiilor cu 15 procente ar fi fost mai important decat cel al diminuarii salariilor bugetarilor cu 25%.

"In planul impactului bugetar, taierea pensiilor era foarte importanta: numarul pensionarilor este mai mare decat cel al salariatilor, iar pe termenul lung impactul era mai mare", sustine Radulescu.

In lipsa masurilor de austeritate convenite cu Fondul, acesta nu va mai putea vira in conturile Bancii Nationale ultima transa de imprumut. Transa a cincea din ultimul acord cu FMI ar fi avut valoarea de 850 de milioane de euro.

"Se amana, fara indoiala, intrarea Romanei in boardul Fondului (consiliul de administratie- n.r.)", intrucat "nici una din cele doua legi nu pot sa fie aplicate", a spus Radulescu.

Banii de la FMI ar fi fost folositi de BNR in cresterea rezervei nationale, fapt ce ar fi conferit incredere pietelor locale si internationale in capacitatea Romaniei de a rambursa imprumuturile proprii.

"Din cite stiu eu, transa repsectiva nici nu mai ajungea la guvern, ci in conturile Bancii Nationale. Guvernul se bucura numai de prezenta acesteia...," a comentat Radulescu.