Analistii: BNR va reduce dobanda cu 0,25-0,5%

De la inceputul acestui an, BNR a redus deja dobanda de politica monetara de doua ori, cu cate 0,5 puncte procentuale, pana la 7% in prezent.

"Intrebarea nu este daca BNR va reduce dobanda cheie, ci cu cat o va reduce, pentru ca exista motivatii atat pentru o reducere de 0,25 puncte cat si pentru o reducere de 0,5 puncte", a declarat economistul-sef al Bancii Comerciale Romane (BCR), Lucian Anghel.

El considera ca principala motivatie pentru o reducere de jumatate de punct procentual este faptul ca dobanzile interbancare sunt mult mai mici decat nivelul dobanzii de politica monetara.

Astfel, coborand dobanda cheie, Banca Nationala a Romaniei ar reduce implicit si diferenta.

Anghel subliniaza ca "economia Romaniei nu este refacuta si are nevoie de o relaxare mai rapida a politicii monetare".

Analistii nu exclud, totusi, ca BNR sa opteze pentru o politica mai prudenta, a "pasilor marunti", prin reduceri de cate 0,25 puncte procentuale.

"Cred ca de acum inainte BNR va face pasi marunti, de 0,25%, si va reduce de trei ori dobanda cheie pana la sfarsitul acestui an, la 6,25%", estimeaza economistul-sef al Raiffeisen Bank, Ionut Dumitru.

Nicolae Alexandru Chidesciuc, senior economist al ING Bank Romania, se asteapta ca BNR sa opteze la sedinta de luni pentru o reducere mai consistenta, de jumatate de punct procentual, pentru a impulsiona economia, care "arata ca sufera in continuare".

El considera ca reducerea dobanzii de politica monetara ar fi benefica pentru economie, pentru ca va permite "scaderea dobanzilor pentru persoanele fizice si juridice care au contractat credite in lei, lasandu-le la dispozitie mai multi bani pentru economii sau consum, si va face creditarea mai accesibila".

Cu toate acestea, economistul ING atrage atentia ca bancile trebuie sa realizeze ca dobanzile practicate in prezent sunt mult prea mari si sa permita scaderea acestora, subliniind ca BNR are nevoie de cooperarea bancilor pentru ca masurile sale sa aiba efect asupra economiei reale.

In ianuarie, desi dobanda cheie a fost coborata, bancile au majorat dobanzile, a amintit Chidesciuc.

"BNR trebuie sa dea asigurari ca nivelul actual de lichiditate din piata va fi mentinut si ca nu vor exista fluctuatii mari ale ratei dobanzii, pentru a determina bancile sa scada costurile de creditare", a apreciat el. Economistii sunt de parere ca inflatia nu mai reprezinta un risc in prezent, permitand relaxarea in continuare a politicii monetare.

"Inflatia va cobori probabil in martie de la nivelul de 4,5%, intrand in culoarul tintit de BNR. Intrebarea se pune pentru luna aprilie, exista elemente care s-ar putea scumpi", a explicat Lucian Anghel.

BNR a stabilit pentru finalul lui 2010 o tinta de inflatie de 3,5% plus sau minus un punct procentual (2,5-4,5%), prognoza de inflatie fiind de 3,5%.

In 2009, BNR a ratat pentru a treia oara la rand tinta de inflatie.

Un alt motiv pentru reducerea dobanzii de politica monetara este aprecierea leului din ultima perioada, care poate lovi exporturile, elementul pe care se bazeaza revenirea economiei in 2010.

"Aprecierea leului din ultima perioada este favorabila unei noi scaderi a dobanzii din partea bancii centrale si nu ne asteptam ca un astfel de pas sa aiba vreun impact semnificativ in sens invers, de depreciere a monedei nationale", estimeaza economistul-sef al UniCredit Tiriac Bank, Rozalia Pal.

Ea se asteapta ca dobanda cheie sa coboare pana la 6,25% la finalul lui 2010 si ca efectul relaxarii politicii monetare sa devina vizibil in evolutia creditarii in a doua jumatate a anului.

Pe de alta parte, senior economistul ING considera ca decizia BNR va fi "neutra, cu usoare efecte pozitive" asupra leului.

In ceea ce priveste nivelul de lichiditate din piata, analistii sustin in unanimitate ca acesta este mai mult decat necesar, ceea ce se reflecta in nivelul dobanzilor interbancare, situat cu mult sub cel al dobanzii de politica monetara.

Din aceasta cauza, BNR nu va reduce nivelul rezervelor obligatorii in aceasta sedinta de politica monetara, estimeaza economistii.

In prezent, bancile sunt obligate sa tina la banca centrala 15% din pasivele in lei si 25% din cele in valuta, nivel mult peste cel practicat in zona euro.