Opiniile reprezentantului FP despre Romania

Grzegorz Konieczny a expus viziunea lui despre perspectivele economice ale Romaniei in perioada urmatoare.

Perspectivele macroeconomice ale României

Creșterea economică a României a depășit majoritatea țărilor din Europa anul trecut și credem că economia României poate continua să crească într-un ritm similar sau chiar mai mare decât creșterea produsului intern brut (PIB) de 2,8% în 2014. România are acces la fondurile structurale ale Uniunii Europene (UE), care sunt unul dintre principalele instrumente ale UE menite să susțină creșterea economică, micșorând în același timp disparitățile dintre regiunile UE. În opinia noastră, creșterea României pe viitor este dependentă în mare măsură de o creștere a absorbției fondurilor UE, care pot oferi o sursă semnificativă de finanțare pentru proiecte actuale și viitoare, precum și pentru cheltuielile guvernamentale pentru atât de necesarele proiecte de infrastructură.   

Mai multe prognoze pentru România arată foarte bine în prezent. Banca Mondială estimează că economia României va crește în medie cu 3% pe an în perioada 2015 – 2017, impulsionată de cererea internă puternică. Suntem de părere că un nou acord de împrumut cu Fondul Monetar Internațional (FMI) ar putea să ajute de asemenea creșterea economică în România prin creșterea stabilității financiare a țării, oferind în același timp supraveghere în ceea ce privește implementarea reformelor structurale. România a implementat o ajustare fiscală majoră, în special prin reducerea cheltuielilor și a anumitor taxe. Taxa pe valoare adăugată (TVA) pentru toate produsele alimentare, precum și pentru băuturile non-alcoolice, va fi redusă de la 24% la 9% începând din 1 iunie 2015, a anunțat Primul Ministru la începutul lunii aprilie. În plus, TVA pentru toate celelalte produse va fi redusă de la 24% la 20% din 1 ianuarie, 2016.

La începutul lunii aprilie, agenția de rating Standard & Poor’s a confirmat ratingurile României pentru datoria externă pe termen scurt și lung la BBB-/A-3 (cel mai mic rating din categoria investment grade), cu o perspectivă stabilă. De asemenea, S&P estimează că economia României ar putea crește în medie cu aproape 3% pe an în perioada 2015 – 2018, pe fondul creșterii consumului intern. Deși raportul dintre datoria publică și PIB a crescut în mod semnificativ începând cu 2006 – 2007, se află în continuare la un nivel relativ moderat (în jurul valorii de 40%). Consumul intern și-a revenit semnificativ și am observat o creștere puternică a exporturilor României. Credem că creșterea consumului are baze solide în 2015, însă investițiile sunt în continuare rămase în urmă. Cu toate acestea, similar creșterii economice în general, investițiile ar putea fi stimulate parțial de o mai bună absorbție a fondurilor UE. În plus, România a înregistrat un excedent de cont curent de 285 milioane de euro în primele două luni ale lui 2015, comparativ cu un deficit de cont curent de 201 milioane de euro în aceeași perioadă a lui 2014. De asemenea, vedem lupta permanentă a guvernului României împotriva corupției, luptă care s-a intensificat în lunile recente, ca pe un factor pozitiv pentru investitori.   

Progres în zona privatizărilor

Suntem încurajați de eforturile României în ceea ce privește privatizările, inclusiv listările recente ale anumitor companii de stat esențiale pentru sectorul energetic pe Bursa de Valori București (BVB). Unele dintre aceste companii au fost, de asemenea, listate prin intermediul certificatelor de depozit globale (GDR-uri) pe Bursa de Valori de la Londra. Există, de asemenea,o serie de oferte publice inițiale (IPO-uri) preconizate în viitor, inclusiv a unui mare producător de hidroenergie din România. România este clasificată în acest moment de către furnizorul de indici MSCI ca fiind o piață de frontieră, însă oficialii români par hotărâți să implementeze schimbările necesare pentru promovarea la statutul de piață emergentă; suntem încurajați de eforturile Guvernului României pentru a-și îmbunătăți în continuare piața de capital. Astfel, există mai multe eforturi în curs de derulare coordonate de către guvern, bursa de valori locală, autoritatea de reglementare locală și câțiva factori de decizie cheie din piața de capital a României pentru a accelera dezvoltarea pieței de capital. Una dintre aceste inițiative în această direcție își propune să identifice și să elimine opt bariere care încetinesc dezvoltarea piețelor de capital. Împreună cu altă inițiativă, lansată de către reglementatorul pieței, Autoritatea de Supraveghere Financiară, aceste programe au scopul de a facilita accesul investitorilor în România.

România a implementat un cod de guvernanță corporativă foarte ambițios pentru companiile de stat, care a generat rezultate pozitive pentru diverse companii, inclusiv performanțe financiare îmbunătățite, eficiență operațională și competitivitate, transparență mai mare, precum și un mai mare simț de responsabilitate din partea directorilor generali și a consiliilor de administrare. În opinia noastră, eforturile de întărire a guvernanței corporative trebuie să fie continuate, având în vedere că aceasta joacă un rol important pentru îmbunătățirea performanței companiilor de stat și asigurarea potențialilor investitori  că acestea sunt pe o cale ireversibilă de restructurare. Întreprinderile de stat sunt o parte esențială din economia României, iar noi credem că procesul de îmbunătățire a eficienței și profitabilității lor trebuie să continue. Vedem implementarea standardelor de guvernanță corporativă ca pe un pas în direcția corectă, însă mai sunt multe de făcut din punctul de vedere al îmbunătățirilor atât de necesare în ceea ce privește consiliile de administrație independente, managerii profesioniști și listările. 

Investițiile străine și piețele de capital

Investițiile străine directe sunt în creștere în România, avansând cu 45% de la an la an la 409 milioane de euro în primele două luni ale anului 2015, conform Băncii Naționale a României (BNR). În opinia noastră, reformele structurale, inclusiv eforturi pentru o mai bună predictibilitate fiscală, împreună cu un nou acord cu FMI, ar trebui să crească încrederea investitorilor în România. În plus, credem că eforturile depuse pentru a facilita accesul investitorilor la piața de capital locală, acces care a fost destul de dificil în trecut, reprezintă pași pozitivi către atragerea mai multor investiții străine în România. Credem că dezvoltarea pieței de capital și o lichiditate crescută a BVB ar fi factori benefici pentru atragerea mai multor investitori străini. De asemenea, vedem predictibilitatea în politica fiscală ca fiind esențială pentru a stimula investițiile; redactarea unei noi legislații și modificarea actualei legislații prin intermediul ordonanțelor de urgență ar trebui evitate. Credem că toate modificările ar trebui să treacă prin Parlament, iar dezbaterea publică ar trebui să fie o componentă cheie a procesului legislativ.

Oportunități - și riscuri de investiții

Acțiunile românești ni se par în general subevaluate în comparație cu alte țări din regiune. Spre exemplu, în luna martie 2015, raportul price-earnings (P/E) pentru Indicele BET din România era 9,9, iar Indicele XU100 din Turcia era 10,1, Indicele WIG din Polonia era 14,4, în timp ce Indicele BUX din Ungaria era 13,6. De asemenea, credem că randamentele dividendelor acțiunilor românești au fost la rândul lor atractive. Vedem în continuare oportunități potențiale bune în sectoarele infrastructură și energie din România. Principalele motoare ar trebui să fie privatizările (inclusiv IPO-uri și SPO-uri) care ar putea avea ca rezultate îmbunătățirea eficienței, o mai bună guvernanță corporativă și o mai bună absorbție a fondurilor UE alocate României. În plus, anticipăm o continuare a creșterii consumului intern în contextul îmbunătățirii economiei, care ar trebui de asemenea să stimuleze o revenire a sectorului bancar.

Riscurile investițiilor în România includ volatilitatea politică, lipsa unui nou acord cu FMI, întârzieri în implementarea reformelor structurale și o absorbție scăzută a fondurilor EU. Lipsa predictibilității rămâne de asemenea o problemă esențială, descurajând mulți investitori. O taxă neanunțată pe construcțiile speciale, care a redus semnificativ marja de profit a companiilor din sectorul energetic, a fost introdusă la scurt timp după IPO-ul uneia dintre aceste companii. De asemenea, rata reglementată de profit a distribuitorilor de electricitate a fost redusă la numai câteva luni după IPO-ul celui mai mare distribuitor și furnizor de electricitate din România.

România și Euro

Obiectivul României de a adopta moneda euro până în 2019 ar putea fi atins, în opinia noastră, cu condiția ca creșterea economică a țării să continue într-un ritm stabil și să continue să se îmbunătățească în sectoare cheie. Pentru a analiza nivelul de pregătire al României pentru a adopta moneda euro, diverși indicatori de tranziție ar putea fi utilizați, conform Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD). Aceștia includ privatizările la scară largă, privatizările la scară redusă, guvernanța și restructurarea întreprinderilor, liberalizarea prețurilor, un sistem de comerț și forex și o politică de competiție. În comparație cu situația altor state la momentul adoptării euro, cum ar fi Slovacia (2009), Estonia (2011), Letonia (2014) și Lituania (2015), credem că România încă are nevoie să facă îmbunătățiri semnificative, în special în ceea ce privește guvernanța și restructurarea întreprinderilor, precum și politica de competiție. Credem că progrese în aceste domenii ar putea debloca potențialul de creștere al României și ar putea asigura o mai bună pregătire pentru obiectivul adoptării monedei euro până în 2019.

Relaxarea cantitativă și România

Programul de relaxare cantitativă (quantitative easing – QE) al Băncii Centrale Europene (BCE) subliniază dorința băncii centrale de a injecta lichiditate în piețe, iar acest lucru s-ar putea reflecta în mod pozitiv asupra pieței de capital a României, în opinia noastră. În plus, programul de QE oferă BNR mai mult spațiu de manevră în ceea ce privește relaxarea monetară; banca centrală a României a scăzut rata de referință la un nivel record de 2% în luna martie. În același timp, credem că presiunea de scădere exercitată ca urmare a programului de QE a BCE asupra ratelor dobânzilor pentru depozite și obligațiuni de stat ar putea stimula în continuare investițiile străine și consumul