Efectele economice ale imbatranirii populatiei

Romania se afla in top 5 state membre ale Uniunii Europene (alaturi de Slovacia, Polonia, Letonia si Slovenia) care vor cunoaste cel mai rapid ritm de imbatranire a populatiei in urmatoarele decenii. Mediana varstei populatiei totala va ajunge la 46 de ani in 2030 si 52 de ani in 2060, de la 39 de ani in 2011, se arata in raportul BCR „Implicatiile economice ale procesului de imbatranire a populatiei in Romania“.

Scaderea populatiei si imbatranirea acesteia produc trei efecte economice majore – incetinirea cresterii economice, mentinerea dependentei Romaniei de capitalurile straine si cresterea presiunii asupra bugetului de stat pe termen lung, a declarat Eugen Sinca, analist sef BCR. Astfel, prin diminuarea contributiei fortei de munca, dar si a capitalului in conditiile afectarii economisirii, PIB-ul exponential se va diminua. PIB-ul exponential a scazut la 1.3% in 2013 de la 5% in 2004, ca urmare a contractiei investitiilor private.

Conform raportului, unul din sapte romani are peste 65 de ani in prezent; in lipsa unei imbunatatiri rapide a natalitatii, unul din cinci romani va avea peste 65 de ani in anul 2030, iar in 2060 raportul va ajunge la unul din trei. Rata de natalitate scazut sub 10 nascuti vii la 1.000 de locuitori atat in perioada 2001-2003, cat si dupa 2009, fata de o medie de 16 nascuti vii la 1.000 de locuitori in anii ’80 sau 27 nascuti vii la 1.000 de locuitori in 1967-1968.

Imbatranirea populatiei ocupate este mult mai accentuata in agricultura, unde 1/3 din persoanele ocupate au peste 55 de ani in momentul actual. Este important de precizat faptul ca 29% din forta de munca din Romania se regaseste in agricultura fata de 3,4% in zona euro. Sectorul serviciilor reprezinta 42% din forta de munca din tara noastra, fata de 72% in zona euro.

Evolutia atipica a numarului de nasteri din perioada 1967-1970 va amplifica presiunea asupra sistemelor publice de sanatate si pensii in jurul anului 2035, ceea ce impune reformarea rapida a sistemului de sanatate prin cooptarea furnizorilor privati de servicii medicale si mentinerea reformelor cheie deja implementate in cadrul sistemului de pensii, a adugat Eugen Sinca.

Economisirea individuala devine o necesitate majora pentru asigurarea resurselor financiare la batranete. In caz contrar, ne vom confrunta cu o reducere abrupta a resurselor financiare dupa momentul pensionarii si implicit o schimbare a standardului de viata, pe care nu multe persoane sunt dispuse sa o accepte. In prezent, numai 9% din pensionarii romani isi permit o vacanta de o saptamana pe an departe de casa, fata de 76% din pensionarii germani, a precizat Eugen Sinca.

La sfarsitul anului 2011, 1 din 3 angajati romani avea un salariu brut de peste 2.000 lei, in timp ce doar 1 din 70 de pensionari cuprinsi in sistemul asigurarilor sociale de stat avea o pensie mai mare de 2.000 lei la acea data.

In 2011, 29% din populatia totala a Romaniei era afectata de saracie materiala severa, vulnerabilitatea varstnicilor in fata saraciei fiind usor mai mare decat a persoanelor cu varsta sub 65 de ani. Potrivit oficialilor BCR, raspunsul principal al autoritatilor trebuie sa fie dezvoltarea domeniilor economice care pot reduce saracia (agricultura orientata spre piata) si numai in subsidiar acordarea de ajutoare sociale.