"Scopul insolventei a fost deturnat"
credite nevoi personale
credite imobiliare
credite auto
leasing auto romania
carduri credit
alte credite
Data: 10 martie 2010 Ora: 11:37
"Abuzand de aceasta procedura, fara acoperire, cererea debitorului poate fi considerata prematura si respinsa sau si mai mult acesta poate fi sanctionat drastic prin lege ", a adaugat Costinescu, partener in cadrul firmei de avocatura Schoenherr si Asociati, la seminarul "Insolventa, sansa restructurarii unei afaceri in conditii de criza", organizat de Ziarul Financiar. In opinia sa, in cazurile de insolventa la cererea debitorilor, de cele mai multe ori, acestia nu au un plan de reorganizare, ci urmaresc mai ales sa beneficieze de avantajele acordate de lege in acest caz, respectiv stoparea executarilor silite, a actiunilor de recuperare a creantelor sau de plata a penalitatilor, informeaza Mediafax. Pe de alta parte, el a aratat ca si scopul deschiderii procedurii de insolventa de catre creditori a fost deturnat, masura fiind folosita ca modalitate de recuperare a creantelor, iar multi debitori isi platesc astfel datoriile. "Am putea sa asistam la situatia ca insolventa sa fie un mijloc de protectie a debitorilor decat un mijloc de presiune a creditorilor", a mentionat Costinescu. El a explicat ca insolventa nu inseamna intotdeauna falimentul afacerii, iar reorganizarea judiciara poate fi solutia pentru redresarea unei firme. "Mentalitatea ca insolventa inseamna faliment se datoreaza si crizei, care limiteaza lichiditatile", a declarat Costinescu. Peste 2.000 de firme au intrat in insolventa in prima luna din 2010, in crestere cu aproape 10% fata de decembrie anul trecut, iar in 2009 numarul societatilor care au ajuns in situatia de a nu mai dispune de fonduri pentru a-si plati datoriile a ajuns la 18.421, potrivit Oficiului National al Registrului Comertului (ONRC). Din punct de vedere al domeniilor de activitate, in ianuarie, cele mai multe firme care nu au mai putut sa-si plateasca datoriile activeaza in comert - 40% din total, in constructii si industria prelucratoare cate 15% si tranzactii imobiliare - 5%. "Este posibil ca numarul mare de societati intrate in insolventa in 2010 sa fie rezultatul protestului magistratilor de anul trecut. Nu neg ca nu este si criza de vina", a spus Simona Maria Malos, partener in cadrul SCA Stanescu, Milos, Dumitru si Asociatii. Ea a aratat ca un numar "enorm" de dosare au fost amanate din 2009 pentru acest an, ceea ce creeaza o "impresie falsa" asupra dimensiunii acestui fenomen. Pe de alta parte, Nicolae Rusu, reprezentantul Casei de Insolventa Transilvania, a spus ca numarul firmelor care intra in insolventa si se reorganizeaza este extrem de mic in Romania, fata de alte tari. Astfel, in anul 2008 sub 2% din firmele in insolventa au intrat in reorganizare, fata de un procent de 25% in Statele Unite ale Americii si 30% in Franta. De asemenea, din cele 21.000 de proceduri de insolventa declansate in 2009, 90% au insemnat falimente. "Pe langa lipsa de cultura manageriala, de lichiditate si introducerea cererii de insolventa cu intarziere, lipsa de finantare este principala cauza care duce la un grad redus de succes a reorganizarii judiciare dupa intrarea in insolventa. Nu exista disponibil de "fresh money" pe piata in acest moment", a spus Rusu. El a aratat ca bancile ar fi una din sursele pentru acesti bani, dar perioada in care institutiile de credit imprumutau companii care aflate in insolventa "este istorie".
Comentarii
-
Credite
Acces Rapid
Ultima Ora
Care e secretul performantei in business. Top skill-uri!
Cand singurul scop pe care il ai in fata este acela de a te dezvolta profesional, iti este destul de dificil sa identifici acel set de calitati care iti va asigura succesul. Desigur, pe parcursul timpului, vei acumula foarte multa experienta si te ... citeste mai mult
Advertorial
Acord bani & Imprumut - Informatii pentru a lua decizia optima
Vă luptați să scăpați de datorii? Negocierea unui acord de împrumut de bani poate fi o modalitate excelentă de a ieși din ... citeste mai mult
Articolul Saptamanii
Cum să obții un echilibru între economisire și distracție
Unii alocă mulți bani pentru cheltuieli secundare precum distracția, astfel că diferența despre care vorbeam este mică sau egală cu zero. ... citeste mai mult
