Chardonnay si Pinot Grigio vs. Feteasca Neagra si Tamaioasa

Cum merg afacerile cu vinuri in plina criza?

Nu merg atat de bine pe cat mergeau inainte de criza, insa trebuie sa ne adaptam conditiilor.

Trebuie sa gasim sortimente pe care consumatorii sa le agreeze in aceasta perioada de criza.

Consumatorii nostri vor sa plateasca mai putin, asa ca, suntem nevoiti sa ne reorientam.

La ce nivel s-au ridicat investitiile in cramele Halewood pana acum?

De la inceputul afacerii, din 1990, apreciez ca in jurul a 10 milioane de euro.

Am investit atat in viticultura cat si in upgradarea echipamentelor folosite pentru vinificatie.

Cat veti investi in 2010?

In 2010 vom face investitiile cele mai mici.

Mai avem de investit in vie si in suprafete in care trebuie sa replantam. Va exista un anumit procent de replantari.

Vor exista si anumite echipamente noi pe care trebuie sa le cumparam. Toate acestea nu vor depasi 1 milion de euro.

Ce planuri de extindere aveti pentru urmatorii ani?

Avem planuri de consolidare. Trebuie sa capturam o cota de piata mai buna si sa ne consolidam pozitia pentru pietele noastre de export.

Majoritatea investitiilor pe care le vom face vor fi atat in piata din Romania, pentru a ne consolida imaginea de producator de top, cat si pe pietele de export, care reprezinta din cifra noastra de afaceri, aproximativ 30%.

Cum a fost anul trecut pentru producatorii de vinuri?

Anul trecut a fost cel mai bun. Am avut struguri fantastici, calitatea obtinuta a fost foarte buna.

Din pacate, piata cauta vinuri mai ieftine.

Obiectivul nostru este sa producem cele mai bune vinuri pentru preturile la care le vindem.

Fondurile europene au ajutat sau producatorii s-au descurcat cum au putut?

As spune ca fondurile europene au fost de un real ajutor. Noi am accesat programul Sapard in viticultura de 4 ori, iar in vinificatie o singura data.

De asemenea, pentru producatorii din Romania, Fondurile de Structurare si Reconversie a plantatiilor viticole au fost binevenite.

Viticultura este un domeniu deosebit de scump din punct de vedere al investitiilor necesare pentru hectarul de vie, care nu incepe sa produca decat in al patrulea an.

Este foarte dificil pentru o firma sa reuseasca sa faca aceste modernizari fara ajutor din afara.

Care sunt soiurile care le aduc producatorilor romani succesul pe piata internationala?

Noi suntem foarte mandri de soiurile noastre traditionale: Feteasca Neagra, Tamaioasa romaneasca. Sunt soiurile pe care consumatorul roman le cauta pe rafturile supermarketurilor sau in restaurant.

Foarte multa lume spune ca aceste soiuri, care arata individualitate, sunt cheia succesului.

Din pacate, realitatea este putin diferita. Este foarte greu de convins un cumparator din Marea Britanie sa ia Feteasca Neagra.

El nu a auzit de acest soi, el a auzit de Chardonnay si de Pinot Grigio.

In momentul in care plantam o vie, o plantam pentru 25-40 de ani.

Trebuie sa avem la momentul respectiv ideea de marketing. Daca acum vom planta toate viile noastre cu Feteasca Neagra, pentru ca este un soi minunat si merita, vom avea un soc in momentul in care vrem sa-l promovam pe o piata internationala, fiindca nu va fi asa de bine primit cum ne-am asteptat.

E o munca in domeniul marketingului care cere eforturi si este de lunga durata.

In cat timp estimati ca vinurile din tarile sud-est europene vor ajunge pe rafturile marilor retele de retail din Europa?

Daca ne referim la sud-estul Europei, putem include si Grecia, care a facut progrese extraordinare si face vinuri bune. Societati mari in domeniul vinurilor care au aparut in ultimii 5 ani, cum ar fi Fosters din Australia sau Constellation din SUA, firme care au bugete de marketing uriase, au inceput sa aiba probleme.

La ora actuala nu avem imaginea care este necesara pentru a putea fi pe lista cumparatorilor din tarile respective.

Muncim intens dar e vorba de foarte multi bani care trebuie investiti.

Vom primi ajutor din partea UE, avem un contract de 2,5 milioane de euro, suma pentru marketing, cu alte 5 firme din Romania.

De asemenea, avem optimismul ca vom reusi, insa este o misiune foarte grea.

Cum este privit turismul viticol din Romania?

Odata cu relansarea turismului in Romania, ne asteptam ca si vanzarile de vin sa se relanseze.

Noi suntem pregatiti. Avem doua locuri unde putem primi turisti.

Una, in varful unui deal, intr-o cladire construita la inceputul secolului trecut, ca o crama, si a doua, la Azuga unde avem cea mai veche fabrica de sampanie din Romania.

Aici primim la degustare sau la masa, insa avem si contracte cu firme mari ca si Grand Circle, din Marea Britanie, care vin pentru degustari.

Reactia turistilor nostri este foarte pozitiva insa este o activitate intr-un stadiu incipient.

Exista turism pentru culegerea viei. Sunt japonezi care vor sa vina sa culeaga strugurii.

Noi nu am ajuns inca sa atragem astfel de turisti.

Insa, daca via este amplasata intr-o zona deosebita, cum sunt viile noastre din Transilvania, amplasate la aproximativ 700 de metri, vom reusi sa atragem si un astfel de turism.

Poate fi vinul un produs de recunoastere a Romaniei pe plan mondial?

Sigur, vinul este un mare ambasador. Cultura vinului in Romania dateaza de foarte mult timp.

Vinul, ca si bucatarie a unei tari, reprezinta poporul.

Este foarte usor sa faci contact prin intermediul vinului.

Cu cat vom reusi sa ne promovam mai mult aceste vinuri, cu atat vom reusi sa promovam mai bine imaginea Romaniei.

Prin vin si prin bucataria traditionala putem face ca impresia celor care ne viziteaza, sa devina alta.