CNIPMMR sustine cresterea salariului minim pe economie la 800 lei
Data: 16 ianuarie 2013 Ora: 16:56
Avand in vedere premisele de natura sociala si necesitatea stimularii consumului intern (componenta cererii), Consiliul National al Intreprinderilor Private Mici si Mijlocii din Romania (CNIPMMR) sustine cresterea salariului minim de la 700 lei la 800 lei.
In contextul economic actual, cand relansarea economica si recuperarea decalajelor in dezvoltare reprezinta obiectivul major al Romaniei, problematica salariului minim brut pe economie trebuie abordata in mod sistemic si complex, vizand atat aspectele sociale, cat si latura cererii interne, oferta de bunuri si servicii, precum si impactul pe termen scurt mediu si lung asupra indicatorilor macroeconomici.
Potrivit CNIPMMR, o crestere nominala de 14,3% este o masura ce conduce la egalarea maximului istoric (anul 2003) in ceea ce priveste raportul dintre salariul minim brut si salariul mediu brut (aprox. 39%), aceasta indicand ca, din perspectiva economiei concurentiale de piata, acest nivel se situeaza la limita suportabilitatii mediului de afaceri privat din Romania, si in special a microintreprinderilor cu capital autohton.
Evolutiile salariului mediu brut si a salariului minim brut pe economie trebuie puse in contextul evolutiei productivitatii muncii.
Cresterile salariale, pentru a fi generatoare de performanta si competitivitate, trebuie sa-si gaseasca corespondentul in sporirea productivitatii muncii.
In cazul decuplarii cresterilor salariale de productivitatea muncii, efectele negative generate pe termen mediu si lung sunt majore, vizand:
-competitivitatea intreprinderilor (si in special a IMM-urilor);
-formarea si dezvoltarea capitalului romanesc;
-potentialul de crestere economica;
-diminuarea exporturilor, deteriorarea echilibrelor macroeconomice;
-atractivitatea Romaniei pentru investitii.
De asemnea, depasirea unui nivel rezonabil si suportabil conduce la descurajarea ocuparii fortei de munca pe termen scurt si mediu, cu impact negativ major asupra categoriilor defavorizate din populatia activa: tinerii, persoanele in apropierea varstei de pensionare, persoanele necalificate sau slab calificate, etc.
In acest caz reapar “stimulentele pentru proliferarea evaziunii fiscale”.
Un alt efect pervers care se manifesta este reprezentat de instituirea practicii redistribuirii unei parti din veniturile legitime ale salariatilor performanti, inalt calificati si cu productivitate crescuta, catre cei mai slab calificati si cu productivitatea muncii mai redusa. Astfel, sistemul motivational la nivel de intreprinderi este afectat in mod consistent, descurajandu-se performanta.
