Conferinta Legal Magazin - Mediul de afaceri sub lupa Consiliului Concurentei

Legal Magazin - revista profesiilor liberale a organizat joi, 29 mai 2014, conferinta cu tema Mediul de afaceri sub lupa Consiliului Concurentei. Partenerii evenimentului au fost societatile de avocatura Cazacu Manolache Popa, Dentons, Noerr si Tanasescu, Gavrila & Asociatii, compania Renault Romania, precum si Conta Radulescu.

La conferinta au participat avocati si directori juridici din institutii, companii romanesti si multinationale.

Sanctiuni penale pentru cei care incalca Legea Concurentei

Presedintele Consiliului Concurentei, Bogdan Chiritoiu a declarat in deschiderea conferintei ca institutia pe care o conduce se concentreaza in prezent pe procesul de liberalizare a pietei energiei si pe depistarea licitatiilor trucate. “Este foarte bine ca avem sanctiuni penale pentru cei care incalca Legea Concurentei. Oamenilor le este teama de amenzile foarte mari aplicate de noi, insa le este si mai teama de inchisoare”, a subliniat Bogdan Chiritoiu.

Consiliul Concurentei colaboreaza strans cu Parchetul General, cu mediul de afaceri, asociatiile patronale si profesionale si cu autoritatile de reglementare in investigatiile sale, a mentionat Bogdan Chiritoiu.

El a aratat ca anul viitor urmeaza sa se modifice Legea Concurentei, pentru a se corela cu modificarile care se vor realiza la nivelul Comisiei Europene. “Vrem sa modificam Legea Concurentei, astfel incat firmele care recunosc ca au incalcat legea sa beneficieze de o reducere de pana la 30% din amenda. Vrem sa facem in asa fel incat acest lucru sa fie posibil inainte de finalizarea investigatiei, cand de regula firmele afla ce amenda primesc”, a anuntat Chiritoiu.

Totodata, va fi completata legislatia privitoare la ajutorul de stat si se va infiinta Registrul Ajutoarelor de Stat, care este o conditie obligatorie pentru accesarea viitoarelor fonduri structurale. Bogdan Chiritoiu a recomandat companiilor sa apeleze la politica de clementa.

Cristian Parvan, AOAR – Companiile romanesti sunt strivite de cele multinationale

Secretarul general al AOAR (Asociatia Oamenilor de Afaceri din Romania), Cristian Parvan a apreciat ca firmele locale sunt strivite de companiile multinationale, dand ca exemplu piata de retail. Consiliul Concurentei are la indemana instrumente puternice, insa trebuie sa intervina mai hotarat in dosarele care privesc unele autoritati de reglementare, precum ANCOM, ANRE, Agentia Nationala a Medicamentului si Autoritatea Nationala de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilitati Publice, a mai spus Cristian Parvan.

Ce trebuie sa faca firmele in cazul inspectiilor si investigatiilor Consiliului Concurentei?

Luiza Bedros, Senior Associate in cadrul societatii de avocatura Noerr a prezentat modul in care trebuie sa se comporte companiile atunci cand sunt investigate de inspectorii Consiliului Concurentei.

Ea le recomanda managerilor sa elaboreze un Regulament intern privind conformitatea si etica in afaceri/un Ghid de conformitate cu prevederile Legii Concurentei. “Companiile trebuie sa aiba proceduri clare si un cod de conduita pentru astfel de situatii. Totodata, firmele au nevoie de un departament de conformitate, de training-uri de conformitate cu legislatia concurentei pentru angajati, de testarea procedurilor interne prin simularea unor inspectii, raportarea activa a angajatilor si un Audit intern periodic”, sustine Luiza Bedros.

Suprapuneri intre Consiliul Concurentei si autoritatile de reglementare

Cristian Gavrila, Managing Partner, Tanasescu, Gavrila & Asociatii a identificat o serie de suprapuneri intre Consiliul Concurentei si autoritatile de reglementare. “Care autoritate, cea de concurenta sau cea de reglementare sanctioneaza fapta aparent dublu incriminata?”, s-a intrebat Cristian Gavrila. El a apreciat ca necesitatea respectarii principiului non bis in idem impune evitarea dublei sanctiuni pentru aceeasi fapta concreta (aplicata de Consiliu si de autoritatea de reglementare) si a sanctiunii unice aplicata de Consiliu in locul autoritatii de reglementare (mai severa decat cea pe care o poate aplica autoritatea de reglementare).

Cristian Gavrila s-a referit si la cazul in care o Autoritate de reglementare stabileste ca un anumit comportament este legal (de exemplu practicarea unor tarife mai mici sau egale cu cele reglementate). “Poate stabili Consiliul Concurentei ca activitatea declarata de reglemenator ca fiind legala (practicarea tarifului maxim reglementat) este o practica anticoncurentiala, deci nelegala (trebuind practicat un tarif sub cel reglementat)? Daca da, trebuie tinut seama de faptul ca pentru stabilirea tarifelor reglementatorul ia in calcul si normele de concurenta si costurile aferente tarifelor. Rezulta ca reglementatorul a incalcat norma de concurenta (pentru ca a permis practicarea tarifului maxim)? Sau ca reglementatorului i se face aplicarea articolul 8 din Legea concurentei?”, a mai spus Cristian Gavrila.

Reguli si proceduri de conformare

Raul Mihu, avocat partener in cadrul Dentons Bucuresti si coordonator al practicii de Dreptul Concurentei s-a referit la necesitatea procedurilor de conformare pentru companii.

El a aratat care sunt principalele riscuri la care se expun firmele in absenta conformarii: amenzi; raspundere civila; afectarea activitatii (business disruption); risc reputational; invaliditatea prevederilor/contractelor; riscuri personale; costuri ridicate. “Pentru a fi eficiente, programele de conformare trebuie sa urmareasca doua obiective. In primul rand, sa previna riscul producerii de incalcari ale regulilor de concurenta. Si in al doilea rand, sa ofere mijloacele pentru detectarea si gestionarea acelor comportamente ce nu au putut fi prevenite”, a specificat Raul Mihu.

Acesta a explicat si care sunt beneficiile companiilor care au reguli si proceduri de conformare: evitarea producerii unei incalcari; evitarea sanctiunilor (politica de clementa); circumstante atenuante; reducerea riscului reputational; crearea imaginii de intreprindere progresiva, care actioneaza etic; imbunatatirea procedurilor interne si cresterea gradului lor de siguranta; atragerea de consumatori sau personal cu spirit etic; reducerea costurilor cu consultanta juridica.

Contrafacerile duc la desfiintarea anuala a peste 200.000 de locuri de munca in Europa si SUA

Mihai Acsinte, Chief Legal Officer, Renault Group Romania a subliniat faptul ca fenomenul comercializarii produselor contrafacute aduce profituri ilegale de peste 250 miliarde de euro (5% din comertul mondial) si determina desfiintarea anuala a peste 200.000 de locuri de munca in Europa si SUA, deteriorarea climatului de afaceri, stimularea concurentei neloiale si afectarea grava a consumatorilor.

Achizitionarea unui produs contrafacut la un pret mic determina, in timp, cheltuieli mult mai mari, pentru ca aceste produse se deterioreaza mult mai repede sau pun in pericol sanatatea, chiar viata consumatorilor. La un examen riguros al calitatii, pentru cele mai multe produse contrafacute, diferenta este remarcabila, cel putin in materia medicamentelor, produselor electrocasnice sau pieselor auto”, a mentionat Mihai Acsinte. Acesta a mai spus ca partile interesate nu urmaresc si copierea calitatii ci doar a aparentei, deoarece copierea la calitate echivalenta nu este profitabila sub un volum relevant al productiei. Contrafacerile deterioreaza imaginea produsului pe termen mediu si imaginea de marca pe termen lung, a conchis Mihai Acsinte.

Avantajele competitive pentru intreprinderi prin acorduri de cooperare pe orizontala

Adrian Manolache, Managing Partner al societatii de avocatura Cazacu Manolache Popa a reamintit avantajele concurentei: stimularea inovatiei si a eficientei; asigurarea unei oferte abundente si diversificate de produse si servicii; generarea unor preturi mai mici.

El a prezentat avantajele competitive pentru intreprinderi prin acorduri de cooperare pe orizontala. Cele mai frecvente tipuri de acorduri de cooperare pe orizontala sunt: acordurile de cercetare si dezvoltare; acordurile de productie, inclusiv acordurile de subcontractare si de specializare; Acordurile de achizitionare; Acordurile de comercializare; Acordurile de standardizare, inclusiv contractele standard; Acordurile privind schimbul de informatii.

La final, Cornel Florea, membru in Consiliul de Conducere al UNPIR Bucuresti a aratat nivelul de competivitate in profesia de practician in insolventa.