Metodologia de evaluare a ajutoarelor de stat

Bazandu-se pe experienta si expertiza acumulate de-a lungul timpului, programul de reforma a ajutoarelor de stat a introdus o abordare economica mai precisa in ceea ce priveste evaluarea cazurilor de ajutor de stat. Definirea unei metodologii si a unor criterii economice mai precise de evaluare a elementelor pozitive si negative a unei masuri de ajutor de stat a avut drept obiectiv ‘acordarea unui volum mai mic de ajutoare de stat, dar mai bine directionate’.

Evaluarea compatibilitatii unui ajutor reprezinta, in principal, analiza efectelor pozitive ale ajutorului (in termeni de contributie la realizarea unui obiectiv de interes comun bine definit) comparativ cu efectele negative ale acestuia (in principal denaturarea concurentei si a comertului), ceea ce constituie ‘testul comparativ’. Pentru ca ajutorul sa fie declarat compatibil, acesta trebuie sa fie necesar si proportional pentru realizarea unui obiectiv specific de interes comun.

Cu toate acestea, abordarea economica mai precisa nu inseamna ca fiecare caz de ajutor de stat face obiectul unei evaluari aprofundate specifice. Utilizand rationamentul economic al testului comparativ, Comisia Europeana a tinut seama de cerintele economice atunci cand a stabilit normele generale privind ajutoarele de stat, oferind, in acelasi timp, posibilitatea folosirii sistemului de control cel mai adecvat. In consecinta, cazurile cu cele mai mici efecte de denaturare nu sunt considerate ajutor de stat (ajutorul de minimis).

In al doilea rand, cazurile pentru care se poate elabora ex ante un set de criterii de compatibilitate  usor de aplicat sunt scutite de obligatia de notificare (ajutoarele de stat incluse in Regulamentul general de exceptare pe categorii de ajutoare).

Urmatorul nivel, evaluarea standard, permite Comisiei sa analizeze majoritatea cazurilor de ajutor in raport cu conditiile predefinite (inclusiv intensitatile ajutorului predefinite) in scopul asigurarii proportionalitatii si necesitatii ajutorului, precum si a efectelor limitate de denaturare ale acestuia, si anume pentru care evaluarea economica precisa este efectuata in bloc in prealabil si, este reflectata in prezumtiile legale ale normelor.

Ultimul nivel de control - evaluarea detaliata - se aplica acelor cazuri care pot determina efectele de denaturare cele mai grave, in cazul carora Comisia verifica fundamentarea economica a ajutorului de la caz la caz.

Elementul de baza al abordarii economice mai precise il constituie testul comparativ.

Acesta reprezinta, in principal, o analiza costuri - beneficii a masurii propuse.

Testul comparativ contine urmatoarele elemente de analiza:

1. Obiectiv de interes comun bine definit

Ajutorul ar trebui sa aiba un obiectiv de interes comun bine definit (precum cresterea economica, ocuparea fortei de munca, coeziunea, protectia mediului inconjurator etc.).

Acesta poate atat include obiective de eficienta, cat si de echitate. Obiectivul de eficienta vizeaza corectarea unei disfunctionalitati a pietei (de exemplu efecte externe, informatii imprecise si probleme de coordonare). Obiectivele de echitate pot include, de exemplu, incadrarea in munca a lucratorilor cu handicap sau incurajarea intreprinderilor sa creeze uzine in regiuni defavorizate. In anumite cazuri, ajutorul poate fi autorizat, de asemenea, pentru promovarea tranzitiei catre piete mai eficiente.

2. Instrument bine conceput

Ideea fundamentala este de a stabili daca ajutorul este adecvat pentru realizarea obiectivului de interes comun identificat mai sus. In acest scop, raspunsurile la urmatoarele trei intrebari vor fi cruciale:

Ajutorul de stat este un instrument de politica adecvat? Fara a influenta alegerea Statelor Membre in materie de instrumente de politica, ajutoarele de stat ar trebui utilizate in cazurile in care avantajele utilizarii unui instrument selectiv (precum ajutorul de stat) sunt stabilite si demonstrate.

Masura are efect stimulativ? Ajutorul schimba comportamentul beneficiarului? Ca urmare a primirii ajutorului, beneficiarul ar trebui sa desfasoare activitati (i) pe care nu le-ar desfasura deloc in absenta ajutorului sau (ii) pe care le-ar desfasura numai partial sau in mod diferit. Obiectivul este de a se evita acordarea de ajutor de stat pentru o activitate pe care intreprinderea in cauza ar desfasura-o oricum, chiar si in absenta ajutorului, in aceeasi masura (de exemplu, o formare pe care o intreprindere ar trebui oricum sa o asigure angajatilor sai pentru a putea functiona).

Masura de ajutor este proportionala cu problema abordata? Aceasta intrebare este menita sa stabileasca daca aceeasi modificare de comportament ar fi putut fi obtinuta cu un ajutor mai mic. Suma si intensitatea ajutorului trebuie sa se limiteze la minimul necesar pentru ca activitatea sa aiba loc. In mod normal, ajutorul este considerat proportional daca sunt respectate intensitatile maxime de ajutor stabilite de legislatie.

In scopul realizarii analizei, Comisia trebuie sa identifice un scenariu contrafactual. Acesta consta in compararea proiectului care beneficiaza de ajutor cu situatia ipotetica in care nu s-ar acorda ajutor. Numai in acest mod pot fi analizate anumite obiective de interes comun (de exemplu o disfunctionalitate a pietei) si efectul stimulativ (s-a inregistrat o schimbare in comportamentul beneficiarului?).

3. Analiza efectelor pozitive si negative/bilant global pozitiv

Acest punct vizeaza efectele negative posibile ale ajutorului si masura in care acestea sunt compensate de efectele pozitive.

Efectele negative sunt, in principal, efecte de denaturare a concurentei si comertului. Efectele negative pot cuprinde prevenirea iesirii si mentinerea acestora pe linia de plutire, excluderea investitiilor private, afectarea stimulentelor dinamice, costurile cu ajutoarele de stat legate de cheltuielile fiscale etc.

Pentru ca ajutorul sa fie considerat compatibil, un volum mare de efecte negative trebuie compensate intr-o masura suficienta printr-un nivel ridicat corespunzator al efectelor pozitive ale ajutorului. In scopul realizarii acestei analize, cele doua tipuri de efecte ar trebui exprimate atat in termeni calitativi, cat si, in masura posibilitatilor, cantitativi. Comisia va efectua o evaluare globala a impactului acestora asupra producatorilor si consumatorilor de pe pietele vizate de masura de ajutor. Rezultatul global va depinde de o serie de caracteristici ale masurii de ajutor propuse si va fi evaluat de la caz la caz pentru masurile care fac obiectul evaluarii detaliate.