Din ce creste economia?

Ministrul de Finante a confirmat recent cele declarate anterior de FMI si astfel se pozitioneaza "strategic" in teritoriul prudentei: prognoza de crestere economica a Romaniei pentru 2012 va fi scazuta de la 3,5 – 4% catre 2%.

Teoretic, de vina sunt economiile din UE catre care Romania exporta – pentru ca exportul a fost motorul iesirii din recesiunea al Romaniei si este asteptat sa fie in continuare principalul domeniu care sa asigure cresterea economica.

Pare simplu, chiar simplist. Desigur, reprezentantii guvernului folosesc momentul pentru a-si exprima determinarea de a continua programul de investitii conform planului (doar atragerea fondurilor de la UE si proiectele de infrastructura sunt elemente economice aflate pe agenda politica a oricarui partid).

In plus, anul 2012 este unul electoral si oricat ar incerca sa ne convinga politicienii ca vor tine in frau cheltuielile bugetare (afirmatie mai degraba destinata sa justifice faptul ca nu vor fi marite salariile in domeniul public, vor fi speram, inghetate angajarile - mai ales cele pe criterii politice – si cu siguranta nu se "umbla" prea mult in sensul majorarii pensiilor), cu siguranta ca ceva bani pentru "investitii de fatada"vor fi alocati.

Vorbim desigur de acele investitii care asigura o cheltuire cat mai ambigua a banilor, astfel incat o parte dintre ei sa poata finanta in liniste campaniile electorale: asfaltari de strazi deja modernizate in anii recenti, plantarea de floricele de sezon si iarba in pragul iernii si evident schimbarea acestora cu unele proaspete la fiecare saptamana, marcaje pietonale, amenajarea parcurilor si toate acele "investitii" care sunt facute din bugete locale si/sau centrale, se vad de catre electorat si nu se pot cuantifica exact in termeni monetari… Cu toate acestea, micile "cosmetizari" desi pot ajuta in alegeri, nu asigura cumulat decat o crestere economica de sub 0,5%, chiar si cu tot cu efectul indirect de stimulare a domeniului privat.

Teoria scaderii exporturilor pe seama problemelor importante din UE nu este perfect valida. Pana la urma, produsele romanesti exportate in tarile Uniunii (Germania, Italia, Franta si Spania fiind parteneri comerciali importanti ai tarii noastre) nu sunt dintre cele mai avansate tehnologic si in consecinta nici printre cele mai scumpe posibil. Asadar aceste produse pot constitui pur si simplu produse de inlocuire pentru unele ‘indigene’ din tarile respective sau pentru importuri din alte tari ale UE (la fel de afectate de criza) sau din alte zone ale lumii. Daca criza din zona euro nu va atinge un prag critic, dupa care consumatorii acestor tari vor inceta sa mai cumpere bunuri de consum, chiar si ieftine, este posibil ca ea sa reprezinte in fapt un element benefic pentru exporturile Romaniei.

Ceea ce este ingrijorator la evolutia macroeconomica a zonei euro din punctul nostru de vedere, este dorinta si abilitatea investitorilor privati din aceste tari de a investi in tara noastra (in proiecte noi sau pur si simplu  majorarea sumelor deja alocate in trecut proiectelor de investitii de la noi). O recesiune importanta (pe care eu o consider mai putin probabila decat multi alti analisti) ar reduce considerabil apetitul investitional si planurile de expansiune ale companiilor europene, mai ales ale companiilor mici si mijlocii. Recesiunea ar prelungi si o alta problema care afecteaza cresterea economica din Romania: scaderea numarului de salariati romani in strainatate (angajati legal sau nu).

Mai putini "capsunari" inseamna sume mai mici de bani trimisi acasa la familii, deci o cerere de consum – in special pentru cei din provincie si cu venituri modeste – scazuta. Dupa cum am mai spus, nu este o tinta de dorit in acest moment in Romania cresterea economica bazata pe consumul intern excesiv; cu toate acestea, un nivel decent al consumului (care s-ar traduce printr-o crestere anuala de 1 -2%) ar fi de dorit. Iar consumul intern este sustinut de romanii din strainatate, asadar de cresterea economica in zona euro.

Alte motoare ale cresterii ar fi domeniul serviciilor si constructiile. Din pacate, in aceste sectoare nu stam tocmai bine. Ca o dovada ca economia Romaniei nu se afla inca la un nivel de dezvoltare suficient, sectorul serviciilor nu are pozitia de lider in stimularea cresterii, in timp ce constructiile vor reporni probabil tot pe baze speculative.

In concluzie, revizuirea cresterii la 2% este mai degraba un joc de-a prudenta decat o analiza de impact, in opinia mea. Iar girul FMI pe datele estimate nu inseamna decat faptul ca si organismele internationale doresc sa fie "acoperite" atunci cand fac previziuni despre evolutiile economice din UE.

Dragos Cabat