Diferenta dintre medie si distributie

Intr-o discutie de saptamana trecuta a aparut nedumerirea urmatoare: de ce organismele internationale ne lauda (cel putin partial si in ultima vreme) pentru rezultatele obtinute in stabilizarea macroeconomica si planul de austeritate aplicat, in timp ce oamenii de afaceri si populatia Romaniei au o atitudine mai degraba pesimista si critica asupra evolutiei economice interne si masurilor respective.

Cum am spus si atunci, raspunsul mi se pare simplu. De departe, din Boardul FMI sau de la Consiliul Europei se vede media, adica rezultatul final exprimat prin indicatorii macroeconomici. De aproape, de la nivelul strazilor din Romania se vede distributia in veniturile cetatenilor. Pare si este nedrept ca efortul austeritatii economice sa fie suportat numai de cei mai saraci dintre romani, in timp ce marii profitori ai perioadei de crestere economica sa isi conserve averile. Departe de a fi un manifest "de stanga", ideea distributiei inechitabile a veniturilor si faptul ca participarea la profituri si riscuri in cadrul societatii este inechitabila "misca" masele in tot mai multe tari ale lumii, inclusiv in SUA – un bastion al liberalismului si corporatismului.

In acest context, trebuie privite vizita de evaluare si comentariile finale ale echipei FMI. Aprecierile fata de Romania se refera la "medie", adica la punerea in practica ad literam a masurilor de austeritate convenite, precum si la atingerea indicatorilor de performanta agreati. Este clar ca guvernul a reusit in acesti ani de criza sa stabilizeze economia, sa reduca deficitul bugetar conform graficului promis si sa inceapa reformele structurale in economie – desi mai sunt inca multe lucruri de facut. De departe, aceste rezultate conteaza si dau imaginea unei povesti de succes, o insula de stabilitate intr-o mare de incertitudini la nivel european. Pe plan intern insa, lucrurile stau altfel si aici vad eu marea schimbare in comportament a sefului misiunii FMI. Franks a pus degetul mai clar decat oricand pana acum, pe lucrurile care trebuie schimbate in Romania. Este adevarat, organismele internationale sunt din nou "pe cai mari" acum cand finanteaza sau monitorizeaza mai multe economii dintre cele mai importante, iar de evaluarile lor depinde salvarea sau falimentul unor state.

Cu toate acestea, pana acum, oficialul FMI se limita sa arate punctele sensibile, dar preciza de fiecare data ca masurile care trebuie luate precum si responsabilitatea finala apartin guvernului roman. De aceasta data, Franks a parut sa nu mai aiba rabdare cu politicienii romani, cu actul de justitie si problema coruptiei sau cu arieratele (aspecte pe care reprezentantii UE si ai FMI le tot indica fara succes de 20 de ani ca restante eterne) si a "imprumutat" din limbajul colocvial al presedintelui Basescu – o miscare neobisnuita pentru un diplomat.

Astfel, el a adoptat o pozitie populista neasteptata si a lovit in "baietii destepti" si in arieratele pe care guvernantii tot promit fara succes ca le elimina. Franks nu s-a ferit sa vorbeasca si de gradul jenant de accesare a fondurilor europene – o palma data oficialilor romani, care se  tot joaca cu cifrele in dorinta de a demonstra ca, de fapt, altcineva este de vina pentru slaba noastra performanta in domeniu – dar nu a indicat (inca) si vinovatii. Sub masca aprecierilor fata de rezultatele privind procesul de privatizare si profesionalizarea managementului in companii de stat, seful misiunii FMI a cerut in fapt urgentarea proceselor respective – dar este clar ca ele nu reprezinta o prioritate pentru organismele internationale in acest moment.

Oficialii FMI au acordat si o marja de manevra guvernului roman, prin reducerea prognozei de crestere economica pentru anul 2012 la 1,8 – 2,3% in conditiile in care guvernul si-a asumat o tinta de deficit bugetar deosebit de "stransa" de sub 3%. In concluzie, vorbim despre un comportament mai dur al FMI decat de obicei,  temperat doar de faptul ca au fost indeplinite criteriile de performanta stabilita. Am fost laudati pentru medie, dar criticati pentru distributie…

Paradoxal, reprezentantii fondului prind curaj sa ne certe tocmai atunci cand suntem elevi silitori, dupa ce ne-au mangaiat pe crestet de fiecare data cand am ramas corigenti.

Dragos Cabat