Crestere fara impulsul creditarii

O crestere fara impulsul creditarii. Cam asa s-ar putea caracteriza in cateva cuvinte ceea ce se intampla in economia romaneasca in ultimele 12 luni.

Desi multi se arata sceptici atunci cand vorbesc despre crestere economica si chiar - din ratiuni mai mult sau mai putin politice – stirea cea mai comentata si anuntata pe 1 aprilie a fost despre "intrarea in recesiune a Romaniei", continui sa afirm ca economia noastra creste si mai mult decat atat, va continua sa creasca.

Sincer, sunt mai ingrijorat despre cat de sustenabila si sanatoasa este cresterea care va urma, decat daca vom avea sau nu un avans al economiei in lunile urmatoare.

Este adevarat, la nivel european exista inca multe incertitudini. Daca Italia si Spania se vor confrunta cu probleme economice importante si o criza financiara brutala, este posibil ca Romania sa fie afectata; dar in acest scenariu moneda euro probabil nu va mai exista pana la sfarsitul anului si atunci recesiunea din tara noastra ar fi una din problemele minore ale UE si cetatenilor din acest spatiu…

Sa nu uitam totusi ca 2012 este an electoral in majoritatea tarilor importante ale lumii si in consecinta, determinarea politicienilor de a "ajuta" economiile creste spectaculos. Asadar, cel mai probabil autoritatile implicate vor sustine, chiar si impotriva tuturor presiunilor investitorilor, acele tari importante aflate in dificultate (Ungaria ar putea fi o exceptie, macar si pentru faptul simplu ca a sfidat FMI si organismele financiare internationale).

Semnele unei cresteri economice sustinute se vad pe piata. Importurile cresc intr-un ritm accelerat. Contrar pesimismului reprezentantilor importatorilor si exportatorilor sau a vocilor de plima linie din domeniul privat ori din lumea sindicala, datele statistice arata deja o "inflamare" a consumului intern: romanii au inceput sa revina in magazine si sa achizitioneze alimente, bunuri de folosinta indelungata, autoturisme.

Plictisiti se pare de prezicerile unei recesiuni si a ‘saracirii populatiei’, consumatorii – cel putin cei din marile orase, afectati in mai mica masura de austeritatea ultimilor ani – tind sa revina la vechile obiceiuri consumeriste. Mai important inca, aceasta revenire a consumului se intampla fara ca bancile sa fi redeschis pusculita creditului pentru consum. In primul rand, institutiile financiare sunt gestionate destul de "strans" de la sediile centrale din Europa, acolo unde austeritatea loveste abia acum cu maxima putere.

Asadar, politicile de risc si creditare sunt putin propice creditarii pe segmentul retail si probabil vor ramane asa in urmatoarele luni.

In al doilea rand, modificarea normelor de creditare de catre BNR a determinat bancile comerciale sa isi ajusteze politicile de creditare, prin scaderea maturitatii si "miscarea" catre lei. Din acest motiv, numarul clientilor eligibili s-a redus si daca tinem cont si de numarul mare al restantierilor – clienti care sunt inscrisi in Biroul de Credite – numarul creditelor noi pentru persoane fizice ramane redus. Cu toate acestea, consumatorii cumpara, iar oferta interna inca nu se poate ajusta rapid la un "boom" al cererii…

Pietele de export ne pot ajuta si ele, daca situatia din UE va ramane incerta in perioada urmatoare: consumatorii din principalele tari partenere ale Romaniei sunt ingrijorati de scaderea veniturilor lor si in consecinta sunt mai atenti la cheltuielile pe care le fac.

Asta inseamna pentru Romania oportunitati mai mari de export, sau altfel spus, potentialul unei cresteri economice in continuare. Fiind si in Romania an electoral, a treia sursa care va genera cheltuieli interne este reprezentata de banii publici. Risipa acestora nu e un factor pozitiv pentru economie pe termen lung, dar in ceea ce priveste PIB-ul anului 2012, el va fi cu siguranta "impulsionat" de cheltuielile administratiei centrale si a celor locale, dupa cum data alegerilor este mai apropiata sau mai departata in anul 2012…

Daca este sa ne referim si la factorii de risc privind cresterea economica, acestia sunt doi: in primul rand, sumele modeste trimise de “capsunari” acasa, ceea ce afecteaza in principal puterea de cumparare in mediul rural.

In al doilea rand, agricultura este putin probabil ca va mai inregistra aceeasi performanta ca anul trecut. Una peste alta, avem motive putine sa ne temem de scadere economica in acest an in conditii normale (doar in ipoteza unui faliment sever si important in cadrul zonei euro), in schimb optimismul consumatorului roman se afla in revenire puternica, cu sau mai degraba fara ajutorul bancilor comerciale.

Dragos Cabat