Crestere economica, deficit bugetar si viziune pe termen mediu

Cresterea economica accentuata din trimestrul al treilea 2011, fata de acelasi trimestru din 2010 (+4,4%), a generat imediat discutii si controverse, atat in presa, cat si in mediul politic si cel economic. Opiniile pornesc de la neincrederea in "estimarile semnal" realizate de Institutul National de Statistica, pana la criticarea modului cum au fost ele anuntate (de catre presedintele tarii, intr-un interviu televizat) si evaluari negative privind sustenabilitatea unui astfel de nivel in viitor.

Desigur, politicienii au fost primii care au profitat de audienta stirii in sine pentru a-si consolida propria popularitate prin aparitii in media. Indiferent daca au sau nu legatura cu fenomenul economic, ei s-au simtit datori sa laude, respectiv sa minimizeze rezultatul obtinut conform cu pozitia partidului propriu in relatia cu guvernul. Relativa ambiguitate introdusa in anuntul de la INS a facut ca orice pozitie fata de informatia bruta sa fie posibila. In primul rand, traditia “estimarilor semnal” este foarte scurta in Romania. Apoi, in precizarile metodologice la comunicatul INS se spune ca operativitatea acestora reprezinta un avantaj important. Sunt perfect de acord; cu toate acestea, in loc de cele 40-45 de zile inainte de estimarile provizorii, estimarea semnal prezenta apare cu doar 21 de zile inainte de estimarea provizorie… ceea ce lasa loc de comentarii. In plus, este interesant ca presedintele detinea informatii mult mai detaliate (cresterile pe sectoare economice) privind evolutia PIB decat comunicatul de presa oficial al INS. Daca tot exista aceste informatii detaliate si oricum in precizarile metodologice ni se spune ca acuratetea datelor este mai redusa decat in estimarile provizorii, ar fi fost indicat ca si comunicatul de presa al INS sa cuprinda toate informatiile disponibile…

Pasul urmator a fost minimizarea cresterii din T3 si neincrederea in continuarea unei performante pozitive. Este adevarat ca aceasta crestere de 4,4% are si un efect de baza important (in T3 2010 economia Romaniei s-a contractat din cauza majorarii TVA si disponibilizarilor din sectorul public), dar faptul ca economia a crescut cu 1,9% si fata de T2 2011 este o certificare a tendintei economice ascendente. Efectul cresterii productiei agricole este si trebuie privit ca unul marginal (chiar daca important in T3) atat pentru economie in general, cat si pentru evolutia preturilor de consum. O tara membra a UE, cu pretentii de tara in curs de dezvoltare care tinde catre statutul de tara dezvoltata, nu isi poate permite ca performanta sa economica sa depinda de agricultura…

In masura in care reprezentantii oamenilor de afaceri s-au vaitat continuu cu privire la programul de austeritate al guvernului, rezultatul pozitiv din T3 vine sa contrazica ideea ca masurile de austeritate duc in mod obligatoriu la recesiune. Intr-adevar, un mix optim intre masuri de reducere a cheltuielilor in domeniul bugetar, masuri de majorare a veniturilor bugetare – prin majorarea unor taxe – dar si masuri de simplificare a sistemului fiscal si sustinere a programelor de investitii cu efect de antrenare in economie, poate duce la crestere economica in acelasi timp cu echilibrarea bugetelor statului. Pana acum, guvernul a adoptat o politica economica prudenta, a micsorat cheltuielile bugetare si a majorat taxele.

Pentru stimularea cresterii economice, masurile importante au fost cele de continuare a investitiilor in infrastructura care s-au reflectat in cresterea puternica din domeniul constructiilor in T3; cu toate acestea, exporturile provenind din sectorul industrial au continuat sa fie adevaratul motor al economiei. Ramane ca in perioada urmatoare – in special in anul 2012 – guvernul sa treaca si la pasul urmator: simplificarea sistemului fiscal, majorarea veniturilor bugetare nu prin cresterea taxelor ci prin imbunatatirea colectarii (mai exact spus, prin limitarea evaziunii fiscale a marilor contribuabili si diminuarea economiei nefiscalizate). Stimulii externi, reprezentati de investitiile straine si banii atrasi de la UE nu vor fi usor de accesat in practica in anul 2012, in timp ce consumul intern va ramane  relativ scazut din cauza problemelor de creditare ale bancilor comerciale si a lipsei transferurilor in Romania din partea romanilor care lucreaza (sau in fapt nu prea mai lucreaza) in strainatate.

Asadar, pentru a atinge echilibrul bugetar (sau chiar excedent) in anii urmatori, singura sansa viabila este cresterea veniturilor. Reducerea cheltuielilor se apropie de limita minima posibila, in timp ce pe partea de majorare a veniturilor eforturile autoritatilor s-au concentrat numai pe "retetele verificate": TVA, accize, alte tipuri de taxe (dar fara a fi atinsi cei mai bogati dintre romani, care detin si proprietati de multe ori imposibil de justificat…). Este nevoie de o schimbare de atitudine, dar pentru aceasta este necesara vointa politica; si nu stiu din ce motive, toata lumea se fereste sa o manifeste...

Dragos Cabat