Norme metodologice Cap2 Venituri din activitati independente

Normele metodologice aferente Capitolului al II lea - Venituri din activitati independente - din cadrul Titlului al III lea - Impozitul pe venit, al Codului Fiscal.

ART. 46

18. Se supun impozitului pe veniturile din activitati independente persoanele fizice care realizeaza aceste venituri in mod individual sau asociate pe baza unui contract de asociere incheiat in vederea desfasurarii de activitati in scopul obtinerii de venit, asociere care se realizeaza potrivit dispozitiilor legale si care nu da nastere unei persoane juridice.

19. Exercitarea unei activitati independente presupune desfasurarea acesteia in mod obisnuit, pe cont propriu si urmarind un scop lucrativ. Printre criteriile care definesc preponderent existenta unei activitati independente sunt: libera alegere a desfasurarii activitatii, a programului de lucru si a locului de desfasurare a activitatii; riscul pe care si-l asuma intreprinzatorul; activitatea se desfasoara pentru mai multi clienti; activitatea se poate desfasura nu numai direct, ci si cu personalul angajat de intreprinzator in conditiile legii.

20. Persoanele fizice nerezidente sunt supuse impozitarii in Romania pentru veniturile obtinute din desfasurarea in Romania, potrivit legii, a unei activitati independente, printr-un sediu permanent.

21. Sunt considerate venituri comerciale veniturile realizate din fapte de comert de catre persoane fizice sau asocieri fara personalitate juridica, din prestari de servicii, altele decat cele realizate din profesii libere, precum si cele obtinute din practicarea unei meserii.

Principalele activitati care constituie fapte de comert sunt:

- activitati de productie;

- activitati de cumparare efectuate in scopul revanzarii;

- organizarea de spectacole culturale, sportive, distractive si altele asemenea;

- activitati al caror scop este facilitarea incheierii de tranzactii comerciale printr-un intermediar, cum ar fi: contract de comision, de mandat, de reprezentare, de agent de asigurare si alte asemenea contracte incheiate in conformitate cu prevederile Codului comercial, indiferent de perioada pentru care a fost incheiat contractul;

- vanzarea in regim de consignatie a bunurilor cumparate in scopul revanzarii sau produse pentru a fi comercializate;

- activitati de editare, imprimerie, multiplicare, indiferent de tehnica folosita, si altele asemenea;

- transport de bunuri si de persoane;

- alte fapte de comert definite in Codul comercial.

21.1. Sunt venituri comerciale, veniturile obtinute din activitati desfasurate in cadrul fermei familiale cu caracter comercial, altele decat cele care se incadreaza in venituri neimpozabile potrivit prevederilor art. 42 lit. k), precum si cele care sunt impozitate potrivit prevederilor cap. 7 - Venituri din activitati agricole.

22. Pentru persoanele fizice asociate impunerea se face la nivelul fiecarei persoane asociate din cadrul asocierii fara personalitate juridica, potrivit contractului de asociere, inclusiv al societatii civile profesionale, asupra venitului net distribuit.

23. Sunt considerate venituri din profesii libere veniturile obtinute din prestari de servicii cu caracter profesional, desfasurate in mod individual sau in diverse forme de asociere, in domeniile stiintific, literar, artistic, educativ si altele, de catre: medici, avocati, notari publici, executori judecatoresti, experti tehnici si contabili, contabili autorizati, consultanti de plasament in valori mobiliare, auditori financiari, consultanti fiscali, arhitecti, traducatori, sportivi, arbitri sportivi, precum si alte persoane fizice cu profesii reglementate desfasurate in mod independent, in conditiile legii.

23.1. Veniturile obtinute de avocatii stagiari in baza contractelor de colaborare precum si avocatii salarizati in interiorul profesiei sunt considerate venituri din activitati independente.

23.2. Persoanele fizice care realizeaza venituri din cedarea folosintei bunurilor din derularea unui numar mai mare de 5 contracte de inchiriere la sfarsitul anului fiscal, incepand cu anul fiscal urmator califica aceste venituri in categoria venituri din activitati independente si le supun regulilor de stabilire a venitului net pentru aceasta categorie. In aplicarea acestei reglementari se va emite ordin al presedintelui Agentiei Nationale de Administrare Fiscala.

23.3. Sunt venituri din profesii libere ?i veniturile din activita?i desfa?urate in mod independent, in condi?iile legii, ca profesii reglementate, inclusiv in cazul in care activitatea este desfa?urata pe baza de contract, pentru societa?i comerciale sau alte entita?i reglementate potrivit legii sa desfa?oare activita?i care genereaza venituri din profesii libere.

24. Veniturile din drepturi de proprietate intelectuala sunt venituri realizate din valorificarea drepturilor industriale, cum ar fi: inventii, mai putin realizarile tehnice, know-how, marci inregistrate, franciza si altele asemenea, recunoscute si protejate prin inscrisuri ale institutiilor specializate, precum si a drepturilor de autor, inclusiv a drepturilor conexe dreptului de autor. Veniturile de aceasta natura se supun regulilor de determinare pentru veniturile din activitati independente si in situatia in care drepturile respective fac obiectul unor contracte de cesiune, inchiriere, colaborare, cercetare, licenta, franciza si altele asemenea, precum si cele transmise prin succesiune, indiferent de denumirea sub care se acorda, cum ar fi: remuneratie directa, remuneratie secundara, onorariu, redeventa si altele asemenea.

Veniturile rezultate din cesiunile de drepturi de proprietate intelectuala prevazute in mod expres in contractul incheiat intre parti reprezinta venituri din drepturi de proprietate intelectuala. De asemenea, sunt incluse in categoria veniturilor din drepturi de proprietate intelectuala si veniturile din cesiuni pentru care reglementarile in materie stabilesc prezumtia de cesiune a drepturilor in lipsa unei prevederi contrare in contract.

In situatia existentei unei activitati dependente ca urmare a unei relatii de angajare, remuneratia prestarilor rezultate din cesiunile de drepturi de proprietate intelectuala care intra in sfera sarcinilor de serviciu reprezinta venituri de natura salariala, conform prevederilor mentionate in mod expres in contractul dintre angajat si angajator, si se supun impozitarii potrivit prevederilor cap. III "Venituri din salarii" al titlului III din Codul fiscal.

Veniturile reprezentand drepturi banesti ale autorului unei realizari tehnice nu sunt considerate, din punct de vedere fiscal, venituri din drepturi de proprietate intelectuala.

24.1. Sunt considerate venituri din activita?i independente veniturile din drepturi de autor ?i drepturile conexe definite potrivit prevederilor Legii nr. 8/1996, cu modificarile ?i completarile ulterioare

25. *** Abrogat.

26. Veniturile realizate de sportivii care participa la competitii sportive pe cont propriu si nu au relatii contractuale de munca cu entitatea platitoare de venit sunt considerate venituri din activitati independente.

 ART. 47

*** 27 – 30 Abrogat.

31. Abrogat

*** Abrogat.

35. Abrogat

ART. 48

36. In venitul brut se includ toate veniturile in bani si in natura, cum sunt: venituri din vanzarea de produse si de marfuri, venituri din prestarea de servicii si executarea de lucrari, venituri din vanzarea sau inchirierea bunurilor din patrimoniul afacerii si orice alte venituri obtinute din exercitarea activitatii, precum si veniturile din dobanzile primite de la banci pentru disponibilitatile banesti aferente afacerii, din alte activitati adiacente si altele asemenea. In venitul brut se includ si veniturile incasate ulterior incetarii activitatii independente, pe baza facturilor emise si neincasate pana la incetarea activitatii.

Prin activitati adiacente se intelege toate activitatile care au legatura cu obiectul de activitate autorizat.

In cazul incetarii definitive a activitatii, sumele obtinute din valorificarea bunurilor din patrimoniul afacerii, inscrise in Registrul-inventar, cum ar fi: mijloace fixe, obiecte de inventar si altele asemenea, precum si stocurile de materii prime, materiale, produse finite si marfuri ramase nevalorificate sunt incluse in venitul brut.

In cazul in care bunurile si drepturile din patrimoniul afacerii trec in patrimoniul personal al contribuabilului, din punct de vedere fiscal se considera o instrainare, suma reprezentand contravaloarea acestora incluzandu-se in venitul brut al afacerii si evaluarea se face la preturile practicate pe piata sau stabilite prin expertiza tehnica.

In cazul bunurilor si drepturilor care trec prin reorganizare in patrimoniul altei afaceri a aceluiasi contribuabil, cele cu valoare ramasa de amortizat se inscriu in Registrul-inventar, la aceasta valoare care constituie si baza de calcul al amortizarii. Pentru bunurile si drepturile complet amortizate care trec prin reorganizare in patrimoniul altei afaceri a aceluiasi contribuabil, nu se calculeaza amortizare ca si cheltuiala deductibila aferenta veniturilor noii activitati.

Nu constituie venit brut urmatoarele:

- aporturile facute la inceperea unei activitati sau in cursul desfasurarii acesteia;

- sumele primite sub forma de credite bancare ori de imprumuturi de la persoane fizice sau juridice;

- sumele primite ca despagubiri;

- sumele ori bunurile primite sub forma de sponsorizari, mecenat sau donatii;

- bunuri si drepturi din patrimoniul unei afaceri care trec prin reorganizare in patrimoniul altei afaceri a aceluiasi contribuabil, cand se pastreaza destinatia bunurilor.

In cazul reorganizarii activitatii independente in timpul anului, venitul net/pierderea se determina separat pentru fiecare perioada in care activitatea independenta a fost desfasurata intr-o forma de organizare de contribuabil, inscriindu-se separat in declaratia de impunere in vederea stabilirii impozitului pe venitul net cumulat aferent intregului an fiscal. In situatia in care in perioada impozabila respectiva s-a inregistrat pierdere fiscala, aceasta poate fi reportata potrivit regulilor de reportare prevazute la art. 80.

36.1. Prin reorganizare se in?elege orice schimbare a modalita?ii de exercitare a unei activita?i, precum ?i transformarea formei de exercitare a acesteia intr-o alta forma, potrivit legisla?iei in materie, pentru activita?i care genereaza venituri supuse impozitului pe venit, in condi?iile continuarii activita?ii. In cazul reorganizarii unei activita?i potrivit legisla?iei in materie, cand nu se pastreaza destina?ia bunurilor, se include in venitul brut al afacerii ?i contravaloarea bunurilor ?i drepturilor din patrimoniul afacerii care se reorganizeaza.

37. Din venitul brut realizat se admit la deducere numai cheltuielile efectuate in scopul realizarii de venituri, astfel cum rezulta din evidentele contabile conduse de contribuabili, cu respectarea prevederilor art. 48 alin. (4) - (7) din Codul fiscal.

Conditiile generale pe care trebuie sa le indeplineasca cheltuielile efectuate in scopul realizarii veniturilor pentru a putea fi deduse sunt:

a) sa fie efectuate in interesul direct al activitatii;

b) sa corespunda unor cheltuieli efective si sa fie justificate cu documente;

c) sa fie cuprinse in cheltuielile exercitiului financiar al anului in cursul caruia au fost platite.

38. Sunt cheltuieli deductibile, de exemplu:

1. cheltuielile cu achizitionarea de materii prime, materiale consumabile, obiecte de inventar si marfuri;

2. cheltuielile cu lucrarile executate si serviciile prestate de terti;

3. cheltuielile efectuate de contribuabil pentru executarea de lucrari si prestarea de servicii pentru clienti;

4. chiria aferenta spatiului in care se desfasoara activitatea, cea aferenta utilajelor si altor instalatii utilizate in desfasurarea activitatii, in baza unui contract de inchiriere;

5. dobanzile aferente creditelor bancare;

6. *** Abrogat;

7. cheltuielile cu comisioanele si cu alte servicii bancare;

8. cheltuielile cu primele de asigurare care privesc imobilizarile corporale si necorporale, inclusiv pentru stocurile detinute, precum si primele de asigurare pentru asigurarea de risc profesional potrivit legii;

9. cheltuielile cu primele de asigurare pentru bunurile din patrimoniul personal, cand acestea reprezinta garantie bancara pentru creditele utilizate in desfasurarea activitatii independente a contribuabilului;

10.  cheltuielile postale si taxele de telecomunicatii;

          11.  50% din cheltuielile privind combustibilul pentru vehiculele rutiere motorizate care sunt destinate exclusiv transportului rutier de persoane, cu o greutate maxima autorizata care sa nu depaseasca 3.500 kg si care sa nu aiba mai mult de 9 scaune de pasageri, incluzand si scaunul soferului. Prin exceptie, cheltuielile privind combustibilul efectuate in cadrul activitatii in scopul realizarii de venituri sunt deductibile integral in situatia in care vehiculele respective se inscriu in oricare din urmatoarele categorii:

1. vehiculele utilizate exclusiv pentru: interventie, reparatii, paza si protectie, curierat, transport de personal la si de la locul de desfasurare a activitatii, precum si vehiculele special adaptate pentru a fi utilizate drept care de reportaj, vehiculele utilizate de agenti de vanzari si de agenti de recrutare a fortei de munca;

2. vehiculele utilizate pentru transportul de persoane cu plata, inclusiv pentru activitatea de taxi;

3. vehiculele utilizate pentru inchirierea catre alte persoane, inclusiv pentru desfasurarea activitatii de instruire in cadrul scolilor de soferi;

          12.  cheltuielile cu transportul de bunuri si de persoane;

13.  cheltuieli de natura salariala;

14.  cheltuielile cu impozitele, taxele, altele decat impozitul pe venit;

15.  cheltuielile reprezentand contributiile pentru asigurarile sociale, pentru constituirea Fondului pentru plata ajutorului de somaj, pentru asigurarile sociale de sanatate, pentru accidente de munca si boli profesionale, precum si alte contributii obligatorii pentru contribuabil si angajatii acestuia;

16.  cheltuielile cu amortizarea, in conformitate cu reglementarile titlului II din Codul fiscal, dupa caz;

17.  valoarea ramasa neamortizata a bunurilor si drepturilor amortizabile instrainate, determinata prin deducerea din pretul de cumparare a amortizarii incluse pe costuri in cursul exploatarii si limitata la nivelul venitului realizat din instrainare;

18.  cheltuielile efectuate de utilizator, reprezentand chiria (rata de leasing) in cazul contractelor de leasing operational, respectiv cheltuielile cu amortizarea si dobanzile pentru contractele de leasing financiar, stabilite in conformitate cu prevederile privind operatiunile de leasing si societatile de leasing;

19.  cheltuielile cu pregatirea profesionala pentru contribuabili si salariatii lor;

20.  cheltuielile ocazionate de participarea la congrese si alte intruniri cu caracter profesional;

21.  cheltuielile cu functionarea si intretinerea, aferente bunurilor care fac obiectul unui contract de comodat, potrivit intelegerii din contract, pentru partea aferenta utilizarii in scopul afacerii;

22.  *** Abrogat;

23.  cheltuielile de delegare, detasare si deplasare, cu exceptia celor reprezentand indemnizatia de delegare, detasare in alta localitate, in tara si in strainatate, care este deductibila limitat;

24.  cheltuielile de reclama si publicitate reprezinta cheltuielile efectuate pentru popularizarea numelui contribuabilului, produsului sau serviciului in baza unui contract scris, precum si costurile asociate producerii materialelor necesare pentru difuzarea mesajelor publicitare cand reclama si publicitatea se efectueaza prin mijloace proprii. Se includ in categoria cheltuielilor de reclama si publicitate si bunurile care se acorda in cadrul unor campanii publicitare ca mostre, pentru incercarea produselor si demonstratii la punctele de vanzare, precum si alte bunuri acordate cu scopul stimularii vanzarilor;

25.  alte cheltuieli efectuate in scopul realizarii veniturilor.

Sunt cheltuieli deductibile si cele efectuate pentru intretinerea si functionarea spatiilor folosite pentru desfasurarea afacerilor chiar daca documentele sunt emise pe numele proprietarului, si nu pe numele contribuabilului.

39. Sunt cheltuieli deductibile limitat, de exemplu, urmatoarele:

- cheltuielile de sponsorizare, mecenat, precum si pentru acordarea de burse private, conform legii, sunt deductibile in limitele stabilite la art. 48 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare si in conditiile prevazute de legislatia in materie;

- cheltuielile de protocol ocazionate de acordarea unor cadouri, tratatii si mese partenerilor de afaceri, efectuate in scopul afacerii;

- cheltuieli reprezentand cotizatii platite asociatiilor profesionale si contributii profesionale obligatorii platite organizatiilor profesionale din care fac parte contribuabilii si datorate potrivit legii;

- cheltuielile reprezentand indemnizatia de delegare si detasare in alta localitate, in tara si in strainatate, in interesul serviciului, sunt deductibile, respectiv in limita a de 2,5 ori nivelul legal stabilit pentru institutiile publice;

- cheltuielile sociale in limita unei sume stabilite prin aplicarea unei cote de pana la 2% asupra fondului de salarii realizat anual si acordate pentru salariatii proprii sau alte persoane, astfel cum este prevazut in contractul de munca, sub forma: ajutoarelor de inmormantare, ajutoarelor pentru pierderi produse in gospodariile proprii ca urmare a calamitatilor naturale, ajutoarelor pentru bolile grave sau incurabile, inclusiv proteze, ajutoarelor pentru nastere, tichetelor de cresa acordate de angajator in conformitate cu legislatia in vigoare, cadourilor pentru copiii minori ai salariatilor, cadourilor oferite salariatelor, contravalorii transportului la si de la locul de munca al salariatului, costului prestatiilor pentru tratament si odihna, inclusiv transportul, pentru salariatii proprii si membrii de familie ai acestora. Cadourile oferite de angajatori in beneficiul copiilor minori ai angajatilor cu ocazia Pastelui, zilei de 1 iunie, Craciunului si a sarbatorilor similare ale altor culte religioase, precum si cadourile oferite angajatelor cu ocazia zilei de 8 martie sunt deductibile in masura in care valoarea cadoului oferit fiecarei persoane, cu orice ocazie dintre cele de mai sus, nu depaseste 150 lei;

- dobanzile aferente imprumuturilor de la persoane fizice si juridice, altele decat institutiile care desfasoara activitatea de creditare cu titlu profesional, utilizate in desfasurarea activitatii, pe baza contractului incheiat intre parti, in limita nivelului dobanzii de referinta a Bancii Nationale a Romaniei;

- cheltuieli reprezentand tichetele de masa acordate de angajator potrivit legii, precum si cheltuieli reprezentand tichetele de vacanta acordate de angajator potrivit legii.

Limita echivalentului in euro a contributiilor efectuate la fondul de pensii facultative si a primelor de asigurare voluntara de sanatate, prevazute la art. 48 alin. (5) lit. g) si h) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare, se transforma in lei la cursul mediu anual comunicat de Banca Nationala a Romaniei.

39.1. Termenii si expresiile prevazute la art. 48  alin. (7) lit. l1) pct. 1 au semnificatiile prevazute la pct. 45.1 din normele metodologice date in aplicarea art. 1451 din Codul fiscal din titlul VI "Taxa pe valoarea adaugata".

40. Veniturile obtinute din valorificarea in regim de consignatie sau prin vanzare directa catre agenti economici si alte institutii a bunurilor rezultate in urma unei prelucrari sau procurate in scopul revanzarii sunt considerate venituri din activitati independente. In aceasta situatie se vor solicita documentele care atesta provenienta bunurilor respective, precum si autorizatia de functionare. Nu se incadreaza in aceste prevederi bunurile din patrimoniul personal.

40.1. Contribuabilii care realizeaza venituri care se incadreaza in prevederile punctului 211 sunt obligati sa conduca evidenta contabila in partida simpla pentru stabilirea tratamentului fiscal aplicabil.

41. Toate bunurile si drepturile aferente desfasurarii activitatii se inscriu in Registrul-inventar si constituie patrimoniul afacerii.

ART. 49

42. In sensul art. 49  din Codul fiscal, pentru persoanele fizice autorizate care realizeaza venituri din activitati independente si desfasoara activitati cuprinse in nomenclatorul stabilit de directiile generale ale finantelor publice teritoriale, individual, fara angajati, venitul net se poate determina pe baza de norme anuale de venit. La stabilirea normelor anuale de venit de catre directiile generale ale finantelor publice teritoriale vor fi consultate consiliile judetene/Consiliul General al Municipiului Bucuresti, dupa caz. De asemenea, se vor avea in vedere si caracterul sezonier al unor activitati, precum si durata concediului legal de odihna.

Pentru contribuabilii care desfasoara mai multe activitati, printre care si cea de taximetrie, impunerea se face in sistem real. In acest caz, venitul net din activitatea de taximetrie luat in calcul nu poate fi inferior normei de venit, stabilita pentru aceasta activitate.

Persoanele care desfasoara activitatea de taximetrie cu autoturismele proprietate personala sunt supuse impozitarii in aceleasi conditii cu taximetristii care isi desfasoara activitatea in mod independent, pe baza de norme de venit sau in sistem real.

42.1. Pentru contribuabilii persoane fizice care desfa?oara o activitate independenta ca intreprindere individuala, venitul net se poate determina pe baza de norme anuale de venit, cu respectarea prevederilor art. 49 din Codul fiscal.

42.2. La stabilirea normelor anuale de venit, plafonul de venit determinat prin inmul?irea cu 12 a salariului de baza minim brut pe ?ara garantat in plata reprezinta venitul net anual inainte de aplicarea criteriilor de corec?ie.

43. La stabilirea coeficientilor de corectie a normelor de venit se vor avea in vedere urmatoarele criterii:

- vadul comercial si clientela;

- varsta contribuabililor;

- timpul afectat desfasurarii activitatii, cu exceptia cazurilor prevazute la pct. 44 si 45;

- starea de handicap sau de invaliditate a contribuabilului;

- activitatea se desfasoara intr-un spatiu proprietate a contribuabilului sau inchiriat;

- realizarea de lucrari, prestarea de servicii si obtinerea de produse cu material propriu sau al clientului;

- folosirea de masini, dispozitive si scule, actionate manual sau de forta motrice;

- alte criterii specifice.

Diminuarea normelor de venit ca urmare a indeplinirii criteriului de varsta a contribuabilului se opereaza incepand cu anul urmator celui in care acesta a implinit numarul de ani care ii permite reducerea normei. Corectarea normelor de venit pentru contribuabilii care au si calitatea de salariat sau isi pierd aceasta calitate se face incepand cu luna urmatoare incheierii/desfacerii contractului individual de munca.

44. Venitul net din activitati independente, determinat pe baza de norme anuale de venit, se reduce proportional cu:

- perioada de la inceputul anului si pana la momentul autorizarii din anul inceperii activitatii;

- perioada ramasa pana la sfarsitul anului fiscal, in situatia incetarii activitatii, la cererea contribuabilului.

45. Pentru intreruperile temporare de activitate in cursul anului, datorate unor accidente, spitalizarii si altor cauze obiective, inclusiv cele de forta majora, dovedite cu documente justificative, normele de venit se reduc proportional cu perioada nelucrata, la cererea contribuabililor. In situatia incetarii activitatii in cursul anului, respectiv a intreruperii temporare, persoanele fizice autorizate si asociatiile fara personalitate juridica sunt obligate sa depuna autorizatia de functionare si sa instiinteze in scris, in termen de 5 zile, organele fiscale in a caror raza teritoriala acestia isi desfasoara activitatea. In acest sens se va anexa, in copie, dovada din care sa rezulte depunerea autorizatiei.

46. Pentru contribuabilii impusi pe baza de norme de venit, care isi exercita activitatea o parte din an, in situatiile prevazute la pct. 44 si 45, venitul net aferent perioadei efectiv lucrate se determina prin raportarea normei anuale de venit la 365 de zile, iar rezultatul se inmulteste cu numarul zilelor de activitate.

In acest scop organul fiscal intocmeste o nota de constatare care va cuprinde date si informatii privind:

- situatia care a generat corectarea normei de venit, cum ar fi: inceputul/sfarsitul activitatii, intreruperea temporara, conform pct. 45, si altele asemenea;

- perioada in care nu s-a desfasurat activitate;

- documentele justificative depuse de contribuabil;

- recalcularea normei, conform prezentului punct.

47. Pentru contribuabilul care opteaza sa fie impus pe baza de norma de venit si care anterior a fost impus in sistem real, avand investitii in curs de amortizare, valoarea amortizarii nu diminueaza norma de venit. Veniturile realizate din valorificarea investitiilor respective sau trecerea lor in patrimoniul personal in cursul perioadei de desfasurare a activitatii sau in caz de incetare a activitatii majoreaza norma de venit proportional cu valoarea amortizata in perioada impunerii in sistem real.

48. In cazul contribuabilului impus pe baza de norma de venit, care pe perioada anterioara a avut impunere in sistem real si a efectuat investitii care au fost amortizate integral, veniturile din valorificarea sau trecerea acestora in patrimoniul personal ca urmare a incetarii activitatii vor majora norma de venit.

49. Contribuabilii care in cursul anului fiscal nu mai indeplinesc conditiile de impunere pe baza de norma de venit vor fi impusi in sistem real de la data respectiva, venitul net anual urmand sa fie determinat prin insumarea fractiunii din norma de venit aferenta perioadei de impunere pe baza de norma de venit cu venitul net rezultat din evidenta contabila.

ART. 50

50. In urmatoarele situatii venitul net din drepturi de proprietate intelectuala se determina ca diferenta intre venitul brut si comisionul cuvenit organismelor de gestiune colectiva sau altor platitori care, conform legii, au atributii de colectare si de repartizare a veniturilor intre titularii de drepturi:

- venituri din drepturi de proprietate intelectuala transmise prin succesiune;

- venituri din exercitarea dreptului de suita;

- venituri reprezentand remuneratia compensatorie pentru copia privata.

51. *** Abrogat

52. *** Abrogat

ART. 50 AL.4

53. Venitul brut din drepturi de proprietate intelectuala cuprinde atat sumele incasate in cursul anului, cat si retinerile in contul platilor anticipate efectuate cu titlu de impozit si contributiile obligatorii retinute de platitorii de venituri.

In cazul in care determinarea venitului net din drepturi de proprietate intelectuala se face pe baza de cote forfetare de cheltuieli, nu exista obligativitatea inregistrarii in evidenta contabila a cheltuielilor efectuate in scopul realizarii venitului.

54. Cheltuielile forfetare includ comisioanele si alte sume care revin organismelor de gestiune colectiva sau altor platitori de venituri drept plata a serviciilor prestate pentru gestiunea drepturilor de catre acestia din urma catre titularii de drepturi.

55. Sunt considerate opere de arta monumentala urmatoarele:

- lucrari de decorare, cum ar fi pictura murala a unor spatii si cladiri de mari dimensiuni, interior-exterior;

- lucrari de arta aplicata in spatii publice, cum ar fi: ceramica, metal, lemn, piatra, marmura si altele asemenea;

- lucrari de sculptura de mari dimensiuni, design monumental, amenajari de spatii publice;

- lucrari de restaurare a acestora.

56. Veniturile din drepturi de proprietate intelectuala obtinute din strainatate se supun regulilor aplicabile veniturilor din strainatate, indiferent daca sunt incasate direct de titulari sau prin intermediul entitatilor responsabile cu gestiunea drepturilor de proprietate intelectuala, potrivit legii.

57. Cota de cheltuieli forfetare nu se acorda in cazul in care persoanele fizice utilizeaza baza materiala a beneficiarului acestor drepturi de proprietate intelectuala.

ART. 51

58. Optiunea de a determina venitul net in sistem real se face astfel:

a) in cazul contribuabililor prevazuti la art. 49 alin. (1) din Codul fiscal, care au desfasurat activitate in anul precedent si au fost impusi pe baza de norme de venit, prin depunerea pana la data de 31 ianuarie a anului fiscal a cererii de optiune pentru sistemul real de impunere, precum si a declaratiei privind venitul estimat;

b) in cazul contribuabililor prevazuti la art. 49 alin. (1) din Codul fiscal, care incep activitatea in cursul anului fiscal, prin depunerea in termen de 15 zile de la inceperea activitatii a declaratiei privind venitul estimat, insotita de cererea de optiune pentru sistemul real de impunere.

59. Contribuabilii impusi in sistem real au dreptul de a renunta la optiune pe baza unei cereri depuse pana la data de 31 ianuarie a anului fiscal.

60. Cererea depusa, cuprinzand optiunea pentru sistemul real, precum si cererea de renuntare la optiune se considera aprobate de drept prin depunere si inregistrare la organul fiscal.

ART. 52

61. Platitorii de venituri din drepturi de proprietate intelectuala au obligatia de a calcula si de a retine in cursul anului fiscal o suma reprezentand 10% din venitul brut realizat de titularii de drepturi de proprietate intelectuala ca urmare a exploatarii drepturilor respective. Aceasta suma reprezinta plata anticipata in contul impozitului anual datorat de contribuabili.

62. Platitorii de venituri din drepturi de proprietate intelectuala, carora le revine obligatia calcularii si retinerii impozitului anticipat, sunt, dupa caz:

- utilizatorii de opere, inventii, know-how si altele asemenea, in situatia in care titularii de drepturi isi exercita drepturile de proprietate intelectuala in mod personal, iar relatia contractuala dintre titularul de drepturi de proprietate intelectuala si utilizatorul respectiv este directa;

- organismele de gestiune colectiva sau alte entitati, care, conform dispozitiilor legale, au atributii de gestiune a drepturilor de proprietate intelectuala, a caror gestiune le este incredintata de catre titulari. In aceasta situatie se incadreaza si producatorii si agentii mandatati de titularii de drepturi, prin intermediul carora se colecteaza si se repartizeaza drepturile respective.

63. In situatia in care sumele reprezentand venituri din exploatarea drepturilor de proprietate intelectuala se colecteaza prin mai multe organisme de gestiune colectiva sau prin alte entitati asemanatoare, obligatia calcularii si retinerii impozitului anticipat revine organismului sau entitatii care efectueaza plata catre titularul de drepturi de proprietate intelectuala.

64. In cazul contribuabililor ale caror plati anticipate sunt calculate in conformitate cu prevederile art. 52 alin. (1) lit. b) - e) din Codul fiscal pentru veniturile de aceasta natura si care realizeaza venituri din activitati independente si in alte conditii, pentru acestea din urma au obligatia sa le evidentieze in contabilitate separat si sa plateasca in cursul anului plati anticipate trimestriale, in conformitate cu art. 82 din Codul fiscal.

64.1. Contribuabilii care realizeaza venituri din activitati independente pentru care venitul net anual este stabilit in sistem real si pentru care platitorii de venituri au obligatia retinerii la sursa a impozitului reprezentand plati anticipate in conformitate cu art. 52 din Codul fiscal determina venitul net anual pe baza contabilitatii in partida simpla. Fac exceptie contribuabilii prevazuti la art. 52 alin. (4) care au optat pentru impunerea veniturilor potrivit prevederilor art. 78.

65. Impozitul anticipat se calculeaza si se retine in momentul efectuarii platii sumelor catre beneficiarul venitului.

66. Impozitul retinut se vireaza la bugetul de stat pana la data de 25 a lunii urmatoare celei in care se fac plata venitului si retinerea impozitului.

66.1. Persoanele fizice care realizeaza venituri din drepturi de proprietate intelectuala, din vanzarea bunurilor in regim de consignatie, precum si din activitati desfasurate in baza contractelor de agent, comision sau mandat comercial, contractelor/conventiilor civile incheiate potrivit Codului civil si de expertiza contabila si tehnica, judiciara si extrajudiciara, au dreptul sa opteze pentru impunerea venitului brut cu cota de 16%, impozitul fiind final, potrivit art. 78 din Codul fiscal.