Norme metodologice Cap1 Dispozitii generale

Normele metodologice aferente Capitolului I - Dispozitii generale - din cadrul Titlului al VII lea - Impozite si taxe locale, al Codului Fiscal.

ART.247

1. Pentru identificarea localitatilor si incadrarea acestora pe ranguri de localitati se au in vedere, cumulativ, prevederile:

a) Legii nr. 2/1968 privind organizarea administrativa a teritoriului Romaniei, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, denumita in continuare Legea nr. 2/1968;

b) Legii nr. 351/2001 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului national - Sectiunea a IV-a - Reteaua de localitati, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 408 din 24 iulie 2001, cu modificarile ulterioare, denumita in continuare Legea nr. 351/2001.

2. Ierarhizarea functionala a localitatilor urbane si rurale, potrivit prevederilor Legii nr. 351/2001, este urmatoarea:

a) rangul 0 - Capitala Romaniei, municipiu de importanta europeana;

b) rangul I - municipii de importanta nationala, cu influenta potentiala la nivel european;

c) rangul II - municipii de importanta interjudeteana, judeteana sau cu rol de echilibru in reteaua de localitati;

d) rangul III - orase;

e) rangul IV - sate resedinta de comune;

f) rangul V - sate componente ale comunelor si sate apartinand municipiilor si oraselor.

3. In aplicarea prezentului titlu, localitatilor componente ale oraselor si municipiilor li se atribuie aceleasi ranguri cu cele ale oraselor si ale municipiilor in al caror teritoriu administrativ se afla, potrivit prevederilor Legii nr. 2/1968.

4. (1) Delimitarea zonelor si stabilirea numarului acestora, atat in intravilanul, cat si in extravilanul localitatilor, se stabilesc prin hotararile adoptate de catre consiliile locale potrivit art. 247 lit. b) din Codul fiscal, in functie de pozitia terenului fata de centrul localitatii, de retelele edilitare, precum si de alte elemente specifice fiecarei unitati administrativ-teritoriale, pe baza documentatiilor de amenajare a teritoriului si de urbanism, a registrelor agricole, a evidentelor specifice cadastrului imobiliar-edilitar sau a oricaror alte evidente agricole sau cadastrale.

(2) Numarul zonelor din intravilanul localitatilor poate fi egal sau diferit de numarul zonelor din extravilanul localitatilor.

5. Identificarea zonelor atat in intravilanul, cat si in extravilanul localitatilor se face prin literele: A, B, C si D.

6. (1) In cazul in care la nivelul unitatii administrativ-teritoriale se impun modificari ale delimitarii zonelor, consiliile locale pot adopta hotarari in acest sens numai in cursul lunii mai pentru anul fiscal urmator. Neadoptarea de modificari ale delimitarii zonelor in cursul lunii mai corespunde optiunii consiliilor locale respective de mentinere a delimitarii existente a zonelor pentru anul fiscal urmator.

(2) Daca in cursul anului fiscal se modifica rangul localitatilor ori limitele intravilanului/extravilanului, dupa caz, impozitul pe cladiri, in cazul persoanelor fizice, precum si impozitul pe teren, atat in cazul persoanelor fizice, cat si al celor juridice, se modifica potrivit noii ierarhizari a localitatii sau noii delimitari a intravilanului/extravilanului, dupa caz, incepand cu data de 1 ianuarie a anului fiscal urmator.

(3) In situatia prevazuta la alin. (2), impozitul pe cladiri si impozitul pe teren datorate se determina, din oficiu, de catre compartimentele de specialitate ale autoritatilor administratiei publice locale, fara a se mai depune o noua declaratie fiscala, dupa ce in prealabil le-a fost adusa la cunostinta contribuabililor modificarea rangului localitatii sau a limitelor intravilanului/extravilanului, dupa caz.

7. In cazul municipiului Bucuresti, atributiile prevazute la pct. 4 - 6 alin. (1) se indeplinesc de catre Consiliul General al Municipiului Bucuresti.

8. Pentru asigurarea unei stabilitati in ceea ce priveste delimitarea zonelor, se recomanda ca aceasta sa aiba caracter multianual.

9. (1) In cazul in care numarul de zone din intravilan este acelasi cu numarul de zone din extravilan, se utilizeaza urmatoarea corespondenta:

a) zona A din intravilan are corespondent zona A din extravilan;

b) zona B din intravilan are corespondent zona B din extravilan;

c) zona C din intravilan are corespondent zona C din extravilan;

d) zona D din intravilan are corespondent zona D din extravilan.

(2) La unitatile administrativ-teritoriale in cazul carora elementele specifice permit delimitarea a mai putin de 4 zone, consiliile locale pot face aceasta, numai dupa cum urmeaza:

a) in cazul in care delimiteaza 3 zone, acestea sunt: zona A, zona B si zona C;

b) in cazul in care delimiteaza 2 zone, acestea sunt: zona A si zona B;

c) in cazul in care delimiteaza o singura zona, aceasta este zona A.

(3) In cazurile in care numarul de zone din intravilan este diferit de numarul de zone din extravilan, corespondenta dintre zone se face dupa cum urmeaza:

a) in intravilan se delimiteaza doar zona A, iar in extravilan se delimiteaza zonele: A, B, C si D; pentru acest caz, oricare zona din extravilan are corespondent numai zona A din intravilan;

b) in intravilan se delimiteaza zonele: A si B, iar in extravilan se delimiteaza zonele: A, B, C si D; pentru acest caz, zona A din extravilan are corespondent zona A din intravilan, iar oricare dintre zonele: B, C si D din extravilan au corespondent numai zona B din intravilan;

c) in intravilan se delimiteaza zonele: A, B si C, iar in extravilan se delimiteaza zonele: A, B, C si D; pentru acest caz, zona A din extravilan are corespondent zona A din intravilan, zona B din extravilan are corespondent zona B din intravilan, iar oricare dintre zonele C si D din extravilan au corespondent numai zona C din intravilan;

d) in intravilan se delimiteaza zonele: A, B, C si D, iar in extravilan se delimiteaza zonele: A, B si C; pentru acest caz, zona A din intravilan are corespondent zona A din extravilan, zona B din intravilan are corespondent zona B din extravilan, iar oricare dintre zonele C si D din intravilan au corespondent numai zona C din extravilan;

e) in intravilan se delimiteaza zonele: A, B, C si D, iar in extravilan se delimiteaza zonele A si B; pentru acest caz, zona A din intravilan are corespondent zona A din extravilan, iar oricare dintre zonele B, C si D din intravilan au corespondent numai zona B din extravilan;

f) in intravilan se delimiteaza zonele A, B, C si D, iar in extravilan se delimiteaza doar zona A; pentru acest caz, oricare dintre zonele din intravilan au corespondent numai zona A din extravilan.

(4) Pentru aplicarea prevederilor art. 258 alin. (4) din Codul fiscal, zonele identificate prin cifre romane au urmatoarele echivalente: zona I = zona A, zona II = zona B, zona III = zona C si zona IV = zona D. Aceste echivalente se utilizeaza si pentru zonele din extravilanul localitatilor stabilite in anul 2003 pentru anul 2004.

ART.248

11. (1) Constituie integral venituri proprii ale bugetelor locale ale comunelor, oraselor, municipiilor, sectoarelor municipiului Bucuresti sau judetelor, dupa caz, urmatoarele resurse financiare:

A. impozitele si taxele locale, instituite prin prezentul titlu, respectiv:

a) impozitul si taxa pe cladiri

b) impozitul si taxa pe teren

c) impozitul pe mijloacele de transport

d) taxa pentru eliberarea certificatelor, avizelor si autorizatiilor;

e) taxa pentru folosirea mijloacelor de reclama si publicitate;

f) impozitul pe spectacole;

g) taxa hoteliera;

h) taxele speciale;

i) alte taxe locale;

B. amenzile si penalitatile aferente impozitelor si taxelor locale prevazute la lit. A;

C. dobanzile pentru plata cu intarziere a impozitelor si taxelor locale prevazute la lit. A;

D. impozitele si taxele instituite prin:

a) Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 173 din 29 iulie 1997, cu modificarile si completarile ulterioare, denumita in continuare Legea nr. 146/1997;

b) Impozitul stabilit in conditiile art. 771 alin. (1) si (3) se distribuie in cota de 50% la bugetul unitatilor administrativ-teritoriale pe teritoriul carora se afla bunurile imobile ce au facut obiectul instrainarii;

c) Legea nr. 117/1999 privind taxele extrajudiciare de timbru, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 321 din 6 iulie 1999, cu modificarile ulterioare, denumita in continuare Legea nr. 117/1999.

(2) Comuna, orasul, municipiul, sectorul municipiului Bucuresti si judetul sunt titulare ale codului de inregistrare fiscala, precum si ale conturilor deschise la unitatile teritoriale de trezorerie si contabilitate publica, prin reprezentantul legal al acestora, in calitate de ordonator principal de credite.

(3) Tabloul cuprinzand valorile impozabile, impozitele si taxele locale, alte taxe asimilate acestora, precum si amenzile care se indexeaza/ajusteaza/actualizeaza anual prin hotarare a Guvernului reprezinta anexa la prezentele norme metodologice, avand in structura sa:

a) valorile impozabile prevazute la art. 251 alin. (3) din Codul fiscal;

b) impozitele si taxele locale, inclusiv taxele prevazute la art. 295 alin. (11) lit. b) - d) din Codul fiscal, care constau intr-o anumita suma in lei;

c) amenzile prevazute la art. 294 alin. (3) si (4) din Codul fiscal.

12. (1) Persoanele fizice si persoanele juridice prevazute de titlul IX din Codul fiscal, precum si de prezentele norme metodologice, in calitatea lor de contribuabil, au obligatia sa contribuie prin impozitele si taxele locale stabilite de consiliile locale, de Consiliul General al Municipiului Bucuresti sau de consiliile judetene, dupa caz, intre limitele si in conditiile legii, la cheltuielile publice locale.

(2) Contribuabilii, persoane fizice, care desfasoara activitati economice pe baza liberei initiative, precum si cei care exercita in mod autonom sau prin asociere orice profesie libera sunt:

a) persoanele fizice care exercita activitati independente in mod autonom sau asociate pe baza unui contract de asociere incheiat in vederea realizarii de activitati, cum sunt: asociatiile familiale, asociatiile agricole sau altele asemenea si care nu intrunesc elementele constitutive ale contribuabilului - persoana juridica;

b) persoanele fizice care exercita orice profesii, cum sunt cele: medicale, de avocatura, notariale, de expertiza contabila, de expertiza tehnica, de consultanta fiscala, de contabil autorizat, de consultant de plasament in valori imobiliare, de arhitectura, de executare judecatoreasca, cele autorizate sa execute lucrari de specialitate din domeniile cadastrului, geodeziei si cartografiei sau alte profesii asemanatoare desfasurate in mod autonom, in conditiile legii, si care nu intrunesc elementele constitutive ale contribuabilului - persoana juridica.

(3) In categoria comerciantilor, contribuabili - persoane juridice, se cuprind: regiile autonome, societatile si companiile nationale, societatile bancare si orice alte societati comerciale care se organizeaza si isi desfasoara activitatea in oricare dintre domeniile specifice productiei, prestarilor de servicii, desfacerii produselor sau altor activitati economice, cooperativele mestesugaresti, cooperativele de consum, cooperativele de credit sau orice alte entitati - persoane juridice care fac fapte de comert, astfel cum sunt definite de Codul comercial.

(4) In categoria unitatilor economice ale persoanelor juridice de drept public, ale organizatiilor politice, sindicale, profesionale, patronale si cooperatiste, institutiilor publice, asociatiilor, fundatiilor, federatiilor, cultelor religioase si altora asemenea se cuprind numai acele unitati apartinand acestor persoane juridice care desfasoara activitati in oricare dintre domeniile prevazute la alin. (3).

(5) Comunicarea datelor din evidenta populatiei ce privesc starea civila, domiciliul sau resedinta persoanelor fizice, precum si actualizarea acestor date in sistem informatic se asigura de catre structurile teritoriale de specialitate ale Directiei Generale de Evidenta Informatizata a Persoanei, la cererea autoritatilor administratiei publice locale, fara plata.

13. Resursele financiare prevazute la pct. 11 alin. (1) sunt intrebuintate in intregime de catre autoritatile administratiei publice locale pentru executarea atributiilor si responsabilitatilor acestora, in conditiile legii.

14. (1) La stabilirea impozitelor si taxelor locale se va avea in vedere respectarea urmatoarelor principii:

a) principiul transparentei - autoritatile administratiei publice locale au obligatia sa isi desfasoare activitatea intr-o maniera deschisa fata de public;

b) principiul aplicarii unitare - autoritatile administratiei publice locale asigura organizarea executarii si executarea in concret, in mod unitar, a prevederilor titlul IX din Codul fiscal si ale prezentelor norme metodologice, fiindu-le interzisa instituirea altor impozite sau taxe locale in afara celor prevazute de titlul IX din Codul fiscal; taxele speciale, instituite pentru functionarea unor servicii publice locale create in interesul persoanelor fizice si juridice, se incaseaza numai de la acestea, potrivit regulamentului aprobat de consiliile locale, de Consiliul General al Municipiului Bucuresti sau de consiliile judetene, dupa caz, in conditiile Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 45/2003 privind finantele publice locale;

c) principiul autonomiei locale - consiliile locale, Consiliul General al Municipiului Bucuresti si consiliile judetene stabilesc impozitele si taxele locale intre limitele si in conditiile titlul IX din Codul fiscal si ale prezentelor norme metodologice; acest principiu corespunde Cartei europene a autonomiei locale, adoptata la Strasbourg la 15 octombrie 1985, ratificata prin Legea nr. 199/1997, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 331 din 26 noiembrie 1997.

(2) Potrivit prevederilor art. 1 alin. (3) din Codul fiscal, dispozitiile referitoare la impozitele si taxele locale prevaleaza asupra oricaror prevederi din alte acte normative, in caz de conflict intre acestea aplicandu-se dispozitiile titlul IX din Codul fiscal.

15. (1) Impozitele si taxele locale anuale se calculeaza prin rotunjire, in sensul ca fractiunile sub 500 lei inclusiv se neglijeaza, iar ceea ce depaseste 500 lei se intregeste la 1.000 lei, prin adaos.

(2) Pentru orice calcule intermediare privind impozitele si taxele locale, altele decat cele prevazute la alin. (1), rotunjirea se face la leu, in sensul ca orice fractiune din acesta se intregeste la un leu, prin adaos.

(3) Prin sintagma calcule intermediare privind impozitele si taxele locale prevazuta la alin. (2) se intelege:

a) calculul pentru perioade mai mici de un an;

b) calculul bonificatiei prevazute la art. 255 alin. (2), art. 260 alin. (2) si art. 265 alin. (2) din Codul fiscal;

c) determinarea nivelurilor/valorilor ca efect al aplicarii unor coeficienti de corectie sau cote de impozitare;

d) determinarea ratelor pe termene de plata;

e) determinarea nivelurilor impozitelor si taxelor locale care constau intr-o anumita suma in lei, ca efect al majorarii anuale prevazute la art. 287 din Codul fiscal;

f) orice alte calcule neprevazute la lit. a) - e) si care nu privesc cuantumurile impozitelor si taxelor locale determinate pentru un an fiscal.

(4) Ori de cate ori, din acte, din masuratori sau din calcule, dupa caz, suprafata pentru determinarea impozitelor si taxelor locale are o marime exprimata in fractiuni de mp, aceasta nu se rotunjeste.

(5) Pentru calculul termenelor se au in vedere prevederile art. 101 din Codul de procedura civila, respectiv:

a) termenele se inteleg pe zile libere, neintrand in calcul nici ziua cand a inceput, nici ziua cand s-a sfarsit termenul;

b) termenele stabilite pe ore incep sa curga de la miezul noptii zilei urmatoare;

c) termenul care incepe la data de 29, 30 sau 31 a lunii si se sfarseste intr-o luna care nu are o asemenea zi se va considera implinit in cea din urma zi a lunii;

d) termenele stabilite pe ani se sfarsesc in ziua anului corespunzator zilei de plecare;

e) termenul care se sfarseste intr-o zi de sarbatoare legala sau cand serviciul este suspendat se va prelungi pana la sfarsitul primei zile de lucru urmatoare; nu se considera zile de lucru cele care corespund repausului saptamanal.

(6) Potrivit prevederilor alin. (5), in cazul in care termenul de plata a oricaror impozite si taxe locale expira intr-o zi de sarbatoare legala, de repaus saptamanal sau cand serviciul este suspendat, in conditiile legii, plata se considera in termen daca este efectuata pana la sfarsitul primei zile de lucru urmatoare. Data in functie de care se acorda bonificatia pentru plata cu anticipatie reprezinta termen de plata.