Buletinul meteo-economic

Fiind la o emisiune TV acum cateva luni, pana sa intram pe subiectul meu propriu-zis, redactorul a prezentat o stire despre anul agricol foarte bun (se spunea atunci si s-a confirmat in cvasi-totalitate intre timp, desi vestile de ultima ora pentru anumite culturi nu mai sunt la fel de optimiste) si a discutat prin telefon cu doi dintre cei mai mari jucatori din domeniu in tara noastra. Ambii si-au inceput interventiile mai mult sau mai putin cu aceeasi fraza: "Multumim lui Dumnezeu ca am avut un an bun, a plouat cand a trebuit si a fost o vara nu prea calda, exact cum trebuia". Am fost foarte amuzat atunci si am si comentat in emisiunea respectiva doua lucruri la fel de importante.

In primul rand, agricultura revine in fiecare an in discursul economic si politic. Fie ni se spune ca avem un an agricol deosebit de bun si implicit ca PIB-ul Romaniei creste pe seama acestui sector, fie ca dimpotriva avem un an agricol prost si in consecinta, importam cereale, legume si fructe, leul se depreciaza, inflatia explodeaza, iar agricultorii romani se plang ca sunt impinsi in faliment fara masuri de ajutorare din partea statului. 

Politic, puterea si opozitia folosesc recolta ultimului an ca motiv de lauda sau dimpotriva, motiune simpla si incearca fiecare sa isi atraga votul agricultorilor pe seama saracirii sau relativei prosperitati a acestora. Este mai mult decat penibil, o spun din nou, ca Romania sa depinda atat de mult de productia agricola. Nici inflatia si nici PIB-ul unei tari medii spre mare din cadrul UE nu ar trebui sa fie influentate semnificativ de agricultura. Orice tara cu un nivel de dezvoltare decent si care doreste sa se modernizeze in continuare trebuie sa aiba in servicii si industriile performante tintele principale de crestere si componentele din PIB care conteaza.

Din pacate, Romania este inca in stadiul de tara emergenta (si dupa cum depindem de agricultura, chiar la inceputul acestui stadiu), prin faptul ca industriile noastre importante sunt cele cu valoare adaugata redusa si energofage, iar agricultura poate schimba performanta economica de la crestere la recesiune si invers…

In al doilea rand, faptul ca agricultura in Romania este total dependenta de Dumnezeu. Desigur, fara El nimic nu ar exista si nimic nu se poate face; dar intr-o tara care se vrea moderna si membra UE ar fi normal sa existe mecanisme tehnice (irigatii, echipamente moderne, etc) si economice (imprumuturi specializate, sisteme de distributie moderne si altele) care sa ii ajute pe agricultori, fara a lasa totul in seama lui Dumnezeu… 

Acum din nou conditiile meteorologice – respectiv seceta prelungita din aceasta vara, despre care specialistii se asteapta sa continue in perioada urmatoare – vor impacta performanta economica a Romaniei. Astfel, Hidroelectrica se pregateste sa anunte situatie de forta majora si sa reduca cu pana la 30% energia furnizata consumatorilor industriali. Aceasta se va traduce in principal prin costuri mai ridicate cu energia pentru companii (care va trebui sa utilizeze mai multa energie din alte surse (in principal carbune) mai scumpe. Cel mai probabil si productia de energie nucleara va fi afectata, daca nivelul Dunarii scade sub cota de siguranta, necesara pentru racirea reactoarelor de la Cernavoda. 

Mare lucru nu se putea face si nici nu exista vreo solutie miraculoasa pe termen scurt. Desigur, utilizarea energiei eoliene - sens in care au inceput sa fie facuti pasi importanti - si a energiei solare sunt solutii nu doar ecologice dar si viabile economic, odata ce cheltuielile initiale au fost asumate ca atare si barierele tehnice si birocratice de toate felurile (inclusiv cele care au legatura cu coruptia) au fost depasite. Pana atunci, intre meteorologie si economie va exista o legatura nedorit de importanta, iar analistii economici ar fi bine sa isi imbunatateasca si relatia cu INMH…

Dragos Cabat