Aurul si comportamentul investitorilor

Din cele mai vechi timpuri, aurul a constituit o atractie speciala pentru oameni. Insemnele puterii (fie ca era vorba de conducatori religiosi, imparti sau regi, conducatori militari), precum si cele ale frumusetii (bijuterii) erau facute din aur.

Desigur, in afara culorii si relativei sale frumuseti, metalul galben ca si argintul, platina si alte metale "pretioase" de altfel, are avantajul unei prelucrabilitati speciale. Acest aspect a fost deosebit de important in trecut, atunci cand tehnicile de prelucrare a metalelor erau mai putin avansate tehnologic, iar rezistenta in timp un element cheie.

In prezent, pentru utilizarile industriale ale aurului sunt importante celelalte caracteristici ale acestui metal: nu oxideaza in aer sau apa, asadar isi pastreaza proprietatile pentru o lunga perioada, are buna conductibilitate electrica si termica si reflecta radiatiile infrarosii. Fapt este ca productia mondiala anuala de aproximativ 2500 de tone nu acopera cererea, de unde si una din explicatiile cresterii pretului aurului. Mai mult, aprecierea pretului metalului galben a facut ca interesul Chinei in productia de aur sa creasca astfel ca dupa o dominatie de un secol in productia de aur din partea Africii de Sud, SUA si Australiei, China este astazi tara unde se extrage cel mai mult aur in lume.

Daca tinem cont numai de utilizarile manufacturiere ale aurului in industria bijuteriilor, care acopera inca aproximativ 70% din productia mondiala, nu se sustine in niciun fel valoarea asociata lui in perceptia investitorilor. Aurul este (sau cel putin era, pana la utilizarea sa in industria produselor electronice si aerospatiala) un bun de lux, nicidecum unul necesar supravietuirii rasei umane.

In consecinta, in perioadele de recesiune economica puternica, atunci cand consumatorii isi restrang cheltuielile iar veniturile tind sa scada pe intregul palier de consumator, ar fi normal ca cererea de aur sa se prabuseasca, ca si pretul acestuia. Totusi, factori psihologici si tehnologici pe care ii vom discuta mai jos, fac in asa fel incat pretul aurului sa aiba o evolutie mult mai interesanta.

Psihologic, exista adanc intiparit in mintea oamenilor credinta ca aurul isi va pastra sau chiar creste constant valoarea in timp. Sa nu uitam ca aceeasi convingere se refera in multe momente si la pretul altor materii prime, sau la pretul terenurilor si proprietatilor imobiliare desi in istoria mai departata sau recenta, au existat numeroase momente cand preturile acestor bunuri s-au prabusit. Foarte recent, spargerea bulei imobiliare sau prabusirea cu o treime a pretului argintului anul trecut sunt doar doua exemple ca asteptarile investitorilor sunt uneori mult exagerate.

Iluzia valorii aurului este data in principal de utilizarea acestuia ca moneda pentru multe mii de ani in istoria omenirii. Pana catre anii 1900, monedele din aur erau cel mai frecvent instrument in schimbul de marfuri intern si international; si in prezent bancile centrale pastreaza rezerve de aur ca o alternativa la rezervele valutare pe care le detin. De aceea, pretul aurului tinde sa creasca atunci cand pe pietele valutare se manifesta nervozitate din partea investitorilor: pur si simplu, aurul este "cealalta valuta" pe care investitorii o au la dispozitie si de care ei "se agata" in perioade de volatilitate mare (in perioada aceasta, francul elvetian este o alta varianta la dispozitia investitorilor iar evolutia foarte buna a monedei elvetiene se leaga tot de existenta unui sistem financiar-bancar profitabil in aceasta tara si colateral, de pastrarea rezervelor de aur ale investitorilor in bancile elvetiene).

Din acest punct de vedere, evolutia pretului aurului este un semn clar al irationalitatii pietelor: aurul are mai mult o "valoare sentimentala" decat una pragmatica, dar este posibil ca investitorii sa nu se intoarca la rationalitate o lunga perioada in viitor. Asadar, pretul aurului, desi nu se sustine pe mai nimic, ar putea ramane la valori inalte numai pe considerentele comportamentale (sentimentale) descrise mai sus.

Totusi, este tot mai importanta si utilizarea industriala a metalului galben. Astazi, conexiunile si firele din aur sau platina sunt prezente in majoritatea calculatoarelor, telefoanelor mobile si tuturor aparatelor electronice. Datorita capacitatii sale de a reflecta razele infrarosii deci caldura, aurul este utilizat in industria aerospatiala la invelisul rachetelor, dar si in izolarea cladirilor si in tratarea speciala a sticlei. O alta utilizare (din ce in ce mai redusa insa datorita utilizarii materialelor compozite) este in domeniul stomatologiei.

Aplicatiile medicale ale aurului se pare insa ca se vor dezvolta odata cu nanotehnologia si folosirea metaluli galben in tratarea diverselor tipuri de cancer si afectiuni osoase. Cu toate acestea, trebuie sa nu uitam ca in prezent toate utilizarile industriale acopera numai 30% din productia totala de aur, in timp ce restul de 70% reprezinta bijuterii si pastrarea aurului in tezaure sub forma de lingouri.

AUTOR: Dragos Cabat