Ungaria, presedinte al UE, infrunta criticile partenerilor

Actiunile guvernului ungar privind taxele retroactive aplicate companiilor, controlul riguros asupra mass-media si nationalizarea pensiilor private provoaca indignarea partenerilor europeni,  chiar in momentul in care tara preia presedintia rotativa a blocului european.

Ungaria a preluat la 1 ianuarie 2011 presedintia Uniunii Europene (UE) pentru urmatoarele sase luni, insa masurile adoptate de guvernul ungar prezidat de Viktor Orban sunt aspru criticate de statele europene, in special Marea Britanie, Germania si Luxemburg.

Totodata, decizia guvernului de a reduce salariul guvernatorului bancii centrale a Ungariei, Andras Simor, si de a-i restrange dreptul de a numi membrii consiliului de politica monetara a alarmat Banca Centrala Europeana cu privire la independenta institutiei.

Partidul conservator Fidesz a lui Viktor Orban a venit la putere in mai 2010, obtinand o majoritate parlamentara de doua treimi. De la inceputul mandatului, premierul a adoptat o serie de masuri neconstitutionale, precum aplicarea de taxe retroactive, limitarea prerogativelor Curtii Constitutionale, nationalizarea fondurile private de pensii, iar recent a adoptat o lege care consolideaza controlul guvernamental asupra presei si permite statului sa inchida ziare si televiziuni private.

In special masurile dure luate fata intreprinderile din domeniul financiar si industrial au atras un val de dezaprobare din toata Europa.

Dupa preluarea puterii, Viktor Orban a anuntat ca nu va extinde imprumutul de 20 de milioane de euro de la UE si FMI care a ajutat Ungaria sa evite prabusirea financiara din 2008, hotarand sa mute centrul de greutate al masurilor de crestere economica asupra mediului privat.

In consecinta, mai multe multinationale germane, austriece, olandeze, franceze si cehe, printre care RWE, CEZ, OMV, ING, Aegon, AXA si Deutsche Telekom au trimis o scrisoare autoritatilor de la Bruxelles, dupa ce guvernul a impus taxe retroactive companiilor din sectoarele energiei, financiar, retail si telecomunicatii, exprimandu-si ingrijorarea cu privire la conditiile instabile pentru investitii straine.

Impozitele suplimentare au costat filiala ungara a Deutsche Telekom aproximativ 100 de milioane de euro anul trecut, iar noile taxe vor aduce Ungariei cel putin 1,3 miliarde euro, se mentioneaza in document.

La randul sau, guvernul ungar sustine ca taxa este necesara pentru respectarea tintei deficitului bugetar, care trebuie redus in acest an sub 3% din PIB, de la 3,8% in 2010.

Comisia Europeana a deschis o investigatie cu privire la legitimitatea acestor taxe.

Incepand cu luna mai, costul asigurarii datoriilor Ungariei a crescut mai mult decat in oricare alt stat european, cu exceptia Spaniei si Portugaliei.

Agentiile de rating Moody's si Fitch au retrogradat ratingul Ungariei la ultimul nivel investment grade si este posibil ca ratingul sa ajunga la nivelul "junk", nerecomandat pentru investitii.

Pe de alta parte, Ungaria preia conducerea Uniunii Europene intru-un moment crucial pentru cele 27 de natiuni care se pregatesc sa aprobe schimbari controversate ale tratatelor principale in scopul crearii unui nou mecanism financiar de salvare pentru zona euro si sa introduca noi reforme pentru consolidarea disciplinei bugetare.

Principale subiecte pe agenda presedintiei ungare sunt criza din zona euro, modificarea Tratatului de la Lisabona, discutarea bugetului pe 2014-2010, dar si aderarea Romaniei si Bulgariei la spatiul Schengen.