Romania in contextul eforturilor Europei de redresare

Primul summit european din 'seria noua' - 23 si 26 octombrie - a anuntat prea putine decizii concrete, insa pietele si-au pastrat increderea ca miercuri se va intrerupe sirul unor actiuni tardive si insuficiente pentru combaterea crizei din partea autoritatilor publice europene.

Sunt asteptate cu mare interes atat procentele de pierdere pe care le-ar suferi investitorii privati in datoria Greciei, cat si detalii despre modul in care ar opera Fondul European de Stabilitate Financiara EFSF extins. "Informatii neoficiale sugereaza ca bancile ar accepta acum o pierdere de 40%, insa aripa dura a negociatorilor- intre care ii putem banui de maxima fermitate pe germani- pare sa doreasca un procent mai ridicat, de 50 - 60%, pentru a face cu adevarat sustenabila pe termen lung datoria Greciei", a aratat Victor Safta, directorul sucursalei din Romania a X-Trade Brokers.

In privinta fondului de stabilitate, Franta a facut un pas inapoi fata de cerinta de implicare a Bancii Centrale Europene, care ar fi adus ulterior riscuri inflationiste. "Castiga teren modelul german de garantare a unei portiuni din datoria unor state precum Italia si Spania, care ar insemna efectiv o inmultire a puterii de interventie de trei pana la cinci ori, ajungandu-se la un impact de ordinul 0,8 -1,3 trilioane de Euro", a precizat Victor Safta. Europenii au decis in plus ca Italia va trebui sa faca mai mult pentru reducerea datoriei, singura cale de evitare a unui scenariu de tip Grecia.

Acordul privind injectarea de capital in banci pentru a le aduce la un procent de 9% capital de baza din total active ponderate cu riscul este privit cu ochi buni de catre investitori. Cu toate acestea, reducerea riscurilor s-ar putea face si prin diminuarea creditarii si a expunerii fata de economia reala, ceea ce ar frana cresterea economica si asa destul de fragila in zona Euro. "Deciziile Europei de imbunatatire a capitalurilor bancilor si de calmare a pietelor pe termen scurt ar putea afecta cresterea pe termen lung. Pana la urma este o decizie grea, care trebuie luata insa cat mai rapid, amanarea sa facand problemele tot mai dificil de stapanit", a aratat Victor Safta.

Sectorul bancar roman are in fata o serie de provocari. Rata creditelor neperformante a continuat sa creasca, atingand 13,3% in trimestrul al doilea din 2011. Bancile mama ale institutiilor financiare active in Romania nu vor mai fi in situttia de a canaliza resurse financiare importante inspre Romania, intrucat sunt afectate de nevoia de capital de acasa. Ce ar putea face Romania in aceasta situatie in care nu se mai poate miza pe un salt al creditarii care sa stimuleze economia?

"Raspunsul Romaniei trebuie sa fie curajos si creativ: sa eliminam pierderile din sistemul public- din companiile de stat- si sa cream baza pentru dezvoltarea unor afaceri sanatoase printr-un sistem fiscal simplificat; sa folosim eficient si corect banii europeni pentru infrastructura; sa nu ne aruncam la masuri populiste inainte de a avea o dezvoltare sanatoasa si evidenta, chiar daca urmeaza un an electoral. Si mai ales sa sprijinim domeniile cu valoare adaugata mare, inovatia si cercetarea, mai ales in sectorul IT. Rezultatele nu se vor vedea imediat, dar pe termen lung ar putea insemna un beneficiu major", a precizat Victor Safta.