FMI, un pericol pentru redresarea Europei

Redresarea Europei este pusa in pericol de refuzul Fondului Monetar International de a ceda in fata obiectivelor fiscale, care ameninta sa impiedice cresterea economica a unor beneficiari de imprumuturi precum Ungaria si Grecia, considera reprezentantii Centrului pentru Cercetare Economica si Politica.

FMI si Uniunea Europeana au abandonat pe 17 iulie discutiile cu privire la continuarea acordului de finantare in valoare de 20 miliarde euro cu Ungaria, dupa ce premierul Viktor Orban nu a reusit sa convinga creditorii ca guvernul de la Budapesta este dispus sa opereze reduceri bugetare. Orban a declarat ca tara trebuie "sa isi restabileasca propriile reguli economice" si sa se concentreze asupra cresterii produsului intern brut.

Premierul a anuntat ca guvernul ungar va negocia doar cu UE cu privire la obiectivele sale fiscale, dupa ce programul cu FMI va expira in octombrie, adaugand ca se asteapta la scaderi de rating si la turbulente pe piata ca urmare a suspendarii discutiilor cu Fondul, transmite Bloomberg.

Disputa Ungariei cu FMI privind obiectivele de reducere a deficitului arata “ca o anumita lipsa de flexibilitate din partea Fondului poate fi periculoasa pentru restul Europei", a declarat Mark Weisbrot, co-director al Centrului pentru Cercetare Economica si Politica. Este relevant in acest sens cazul Greciei, constransa sa adopte masuri de austeritate drastice in schimbul sprijinului financiar, echivalente cu mai mult de 14% din produsul intern brut.  

Astfel, prezenta FMI in pachetul financiar destinat sustinerii Portugaliei, Irlandei, Italiei, Greciei si Spaniei –grup numit PIIGS - poate determina impunerea politicilor anti-crestere in intreaga regiune.

"Cel mai deranjant lucru este ca FMI este profund implicat in prezent in programul de salvare pentru asa-numitele tari PIIGS,  in masura in care acestea au un anumit nivel de influenta care sprijina politicile pro-ciclice. Exista riscul ca recuperarea sa nu mai aiba loc. Aceasta ar putea avea repercusiuni majore pentru o regiune care reprezinta aproximativ un sfert din economia mondiala", a afirmat Weisbrot.

Guvernele din zona euro sunt in proces de aprobare a unui fond de 750 miliarde euro conceput pentru a asigura stabilitatea financiara in vederea sporirii increderii in moneda unica si pentru a sustine membrii care au nevoie de fonduri. FMI va contribui cu 250 miliarde euro la facilitatea de salvare regionala.

La apogeul crizei creditelor, FMI a acordat imprumuturi in valoare de aproximativ 65 miliarde dolari pentru state din Europa de Est, dintr-un ajutor total de 100 miliarde dolari, transformand aceasta regiune in cel mai mare beneficiar de fonduri ale institutiei internationale. Restul banilor au venit din partea UE si Bancii Mondiale. FMI a acordat credite pentru Ungaria, Letonia, Ucraina, Romania si Serbia, tari care “lupta” pentru refinantarea datoriilor, adesea exprimate in monede straine.

Ajutorul financiar al FMI poate avea consecinte nefaste asupra economiilor acestor tari, politicile Fondului fiind considerate "periculoase si pentru Europa de Est. In masura in care Fondul nu permite nici uneia dintre aceste economii sa isi revina, acest lucru poate avea repercursiuni pentru restul regiunii", a declarat Weisbrot.

Fondul a cerut la inceputul lunii iulie factorilor de decizie politica ai UE sa ia in continuare masuri "decisive" de combatere a crizei datoriilor suverane din regiune. FMI a solicitat reducerea deficitelor bugetare, elaborarea de planuri privind recapitalizarea bancilor mai mici si operationalizarea fondului de sustinere a monedei euro.

"Recenta stabilitate globala este amenintata de o confluenta a riscurilor suverane si bancare din zona euro care, fara o atentie concentrata si continua, s-ar putea extinde si in alte regiuni", au precizat oficialii FMI in acel moment.