Europa in criza

La inceputul acestui an, problemele Greciei legate de datoriile suverane au zguduit pietele financiare, au pus capat cursei globale in actiuni si s-au materializat in cele din urma intr-un imprumut de 110 miliarde euro din partea Uniunii Europene (UE) si Fondului Monetar International (FMI). Grecia a cheltuit mai multi bani decat ar fi fost necesar si a devenit insolventa cand nu a mai putut imprumuta banii necesari pentru finantarea datoriilor financiare.

La sase luni de la aceasta criza, este randul Irlandei sa provoace investitorilor straini anxietate.

Spre deosebire de Grecia, Irlanda este o tara relativ bogata, cu PIB pe cap de locuitor de aproximativ 61.810 dolari. Ratele scazute ale impozitului pe companii si forta de munca calificata au transformat statul irlandez in paradisul celor mai mari companii internationale.

Dar Irlanda se confrunta cu o alta problema, de proportii uriase: un sector bancar la pamant pe care guvernul nu il mai poate salva de unul singur. Declinul in domeniul imobiliar a zguduit bancile irlandeze, iar guvernul a luat atitudine garantand datoriile private cu o valoare dubla fata de economia tarii. Dezastrul s-a concretizat in cea mai rasunatoare criza a datoriilor de cand Grecia a solicitat ajutor financiar la inceputul acestui an.

Guvernul irlandez a nationalizat cele mai mari banci garantand datoriile acestora, ceea ce inseamna ca guvernul va fi afectat in egala masura de pierderile suferite de banci. Astfel, statul este obligat sa acopere pierderi de 175% din PIB, o povara imposibil de sustinut. Daca Irlanda dorea ca Banca Centrala Europeana sa continue sa imprumute bancile irlandeze la rate scazute ale dobanzii, inflatia in crestere in Europa a determinat banca centrala sa puna capat programului de pompare de lichiditati in banci.

Desi se afla intr-o situatie critica, Irlanda a refuzat initial sa apeleze la ajutorul organismelor internationale, constienta de faptul ca UE si FMI ar forta adoptarea unor masuri de austeritate pentru  natiunea irlandeza care ar compromite imaginea atractiva a tarii ca mediu de afaceri, cu un nivel ridicat de trai.

Cedand in fata presiunilor internationale, in special din partea Frantei si Germaniei, Executivul de la Dublin a re­cunoscut la inceputul saptamanii ca nu poate rezolva singur problema sectorului bancar si a cerut in cele din urma ajutor Uniunii Europene si FMI.

Decizia conducerii irlandeze de a apela la ajutor extern a atras proteste generalizate si a zguduit popularitatea guvernului condus de Brian Cowen. Populatia tarii gratificate pana nu de mult cu denumirea de "Tigrul Celtic al Europei" a perceput solicitarea de ajutor financiar din partea FMI drept o mare umilinta.

"Dupa doua saptamani de minciuni flagrante, guvernul va cersi la Bruxelles, dupa ce a provocat falimentul statului prin politicile lui. Birocratii europeni ne vor gestiona afacerile. Cu toate acestea, ne-a ramas o singura putere, de a-i sanctiona pe cei responsabili de distrugerea natiunii. UE si FMI ne vor salva economia, dar noi singuri ne putem salva natiunea", titreaza The Irish Sun, unul dintre cele mai citite ziare irlandeze.

Rezistand presiunii publice, Cowen sustine ca programul de austeritate pe 4 ani: reducerea salariului minim, taierea cheltuielilor sociale, reducerea numarului functionarilor publici, adaugarea unui nou impozit pe proprietate si impozite pe profit mai mari intr-un program care intentioneaza sa taie 6 miliarde de euro din bugetul pe anul viitor si 15 miliarde de euro din bugetele anuale pana in 2014, serveste interesului national.

"Credem (Executivul n.r.) ca exista o datorie clara pentru toti membrii Parlamentului de a facilita aprobarea acestor masuri tinand cont de circumstantele grave unice in care ne aflam".

Pe fundalul amplificarii crizei economice, politice si sociale, organismele internationale au accelerat procedurile de asistenta financiara. Astfel, pachetul de imprumut a fost stabilit la 85 miliarde de euro (114 miliarde dolari), pe o perioada de trei ani, acordat in scopul finantarii deficitului guvernamental si recapitalizarii bancilor.

Irlanda va primi un ajutorul suplimentar din partea Marii Britanii, in valoare de 7 miliarde de lire sterline, pe langa participarea prin mecanismele  FMI si Uniunea Europena. Initiativa Londrei este de inteles in contextul existentei unei expuneri foarte mari a bancilor britanice fata de activele irlandeze.

Efectul domino: cine urmeaza?

Preocuparile cu privire la cele mai slabe economii ale Europei s-au raspandit dupa ce catastrofa bancara irlandeza a scufundat finantele statului, Portugalia, Grecia, Spania si Italia fiind obligate sa plateasca rate mult mai mari pentru a imprumuta bani de pe pietele financiare.

Potrivit economistului Nouriel Roubini, urmatoare tara care ar putea produce o noua criza pe continent este Portugalia.

"Cred ca urmeaza Portugalia. Din cauza problemelor severe pe care le are la capitolul datorii, Portugalia va pierde accesul la finantarea de pe piete", este de parere Nouriel Roubini. "Dar daca Spania se prabuseste, Europa nu are la dispozitie atat de multi bani incat sa o salveze.”

Prabusirea economiei spaniole ar distruge moneda euro, considera analistul eFin.ro, Dragos Cabat. "Daca economii de dimensiunea celei spaniole sau italiene esueaza, atunci ar fi fatal pentru euro. Trebuie actionat rapid pentru a suporta costuri mai mici", a afirmat analistul financiar.

Pe de alta parte,  Spania este o tara cu un nivel scazut al datoriei publice si se afla in proces de consolidare fiscala, care tocmai a incheiat reformele privind piata muncii si sistemul bancare, potrivit afirmatiilor secretarului de stat spaniol pentru economie, Jose Manuel Campa.