Schimbare de curent la FMI

Optimismul general din ultimele zile, cauzat de luarile de pozitie mult mai ferme ale politicienilor la Davos si ale Fed peste ocean, par sa fi determinat o schimbare de "curent" si la FMI.

Este adevarat, la nivelul FMI si al Bancii Mondiale personalitatile marcante si curentele economice mojore au influentat viziunea acestor institutii privind economia mondiala si posibilitatile de a influenta mersul economic.

Reteta FMI din ultimele decenii, criticata de multi dar neabandonata pana de curand, prevede masuri de austeritate drastice, reducerea cheltuielilor bugetare, majorarea taxelor etc – un model de mentinere stricta a echilibrelor macroeconomice bazat pe politici monetare si fiscale restrictive.

Evident, acest model a fost testat pe tarile emergente, care aveau nevoie de finantare de la organismele internationale si de investitii straine, in timp ce tarile dezvoltate si-au putut urma politicile economice mult mai relaxate de stimulare a cresterii economice si consumului intern.

Situatia economica actuala – recesiune prelungita si cvasi-globala, cu mare rezistenta la imbunatatirea conditiilor economice – i-a determinat pe oficialii FMI mai intai sa impuna reteta clasica iar mai recent sa "imblanzeasca" solutia aleasa. Miscarile populare de dezaprobare a programelor de austeritate au pus presiune pe oficialii tarilor silite sa aplice indicatiile FMI. Acestia la randul lor au sfarsit prin a refuza, direct sau voalat, "solutia FMI" chiar daca acest lucru a insemnat sa puna in primejdie constructia europeana (in cazul Greciei).

Imi este tot mai clar ca liderii cancelariilor europene si cei din SUA au "cazut la pace" atat cu investitorii privati, cat si cu agentiile de rating (desi acestia din urma m-ar putea contrazice in zilele urmatoare aruncand noi "bombe" pe piata) privind noul model economic: acela in care riscul 0 devine egal cu ratingul AA, iar ratele de rentabilitate enorme si fara risc raman doar o amintire (frumoasa dar destul de amara) a unei perioade de crestere economica apusa.

Pentru Romania, schimbare de optica a FMI vine intr-un moment in care tocmai incepusera sa se vada unele efecte pozitive ale planului de austeritate, in special la nivelul ajustarilor structurale din economie.

Astfel, exista riscul ca, in lipsa girului FMI si presati de opozitie, de miscarile populare si anul electoral care a inceput, oficialii romani sa renunte la masurile restrictive prea devreme. Mesajul FMI este mai ambiguu decat de obicei: pe de o parte, sunt prevazute in memorandum zonele unde tara noastra este inca deficitara fata de angajamentele asumate (grabirea reformarii companiilor de stat si privatizarea companiilor din domeniul energetic, proiectele de investitii alese pe alte criterii decat cele de performanta, nivelul slab de atragere al fondurilor europene, scaderea arieratelor si imbunatatirea gradului de colectare a taxelor) iar pe de alta parte ni se sugereaza ca este momentul sa ne uitam mai putin la cheltuieli si mai mult la venituri.

Desigur, exista o cale optima de indeplinire a acestei recomandari: cresterea investitiilor in domeniile performante care pot genera avansul economic, in acelasi timp cu urmarirea stricta a cheltuielilor si reducerea evaziunii fiscale. Chiar si atunci cand citesc aceasta fraza pare greu de aplicat, cu atat mai mult atunci cand trebuie sa punem in practica…

Asadar, imi este teama ca indiferent de ceea ce va face in continuare, Guvernul va fi supus criticilor din toate partile. Daca va adopta o parte din recomandarile FMI si va ‘da drumul’ la investitii, este posibil ca deficitul bugetar sa explodeze iar aceasta sa creeze senzatia de "populism electoral".

Daca in schimb va continua programul de austeritate initial, isi va atrage critici din partea populatiei si partidelor politice ca a devenit mai catolic decat FMI si nu mai are nici macar sustinerea acestui organism pentru politicile sale economice. O contradictie greu de rezolvat.