Relansarea economica - varianta ungara sau cea romaneasca?

In toiul dezbaterii cu privire la cea mai buna - sau de fapt, cea mai putin proasta - varianta de iesire din criza pentru Romania, oficialii din Ungaria au prezentat un plan de masuri in 29 de puncte destinat relansarii economiei din tara vecina. La prima vedere, nici ungurii nu scapa de boala comunista de a livra ‘la cantitate’, numarul de masuri propuse fiind foarte mare si dificil de implementat si monitorizat intr-un interval scurt de timp. In mod normal, un plan rezonabil si care sa nu aiba conotatii populiste sau mai rau, politicianiste, ar trebui sa contina nu mai mult de 5 – 6 idei principale, care sa insumeze strategia guvernului pe toate componentele: social, economie privata si sector bugetar. 

Lectia reducerii deficitului bugetar este deja bine invatata de majoritatea guvernelor din UE: atat in Germania, cat si in Marea Britanie, Italia si Franta dintre 'marile puteri' ale Uniunii, sau in Spania, Grecia, Romania si Ungaria dintre tarile mici se pune problema micsorarii deficitului bugetar, aflat mult peste limita de confort de 3% din PIB. In majoritatea acestor tari pacea sociala a fost si ea intrerupta ca urmare a scaderii sau macar inghetarii salariilor in domeniul bugetar, reducerii personalului administrativ si diminuarii drastice a investitiilor din sectorul public. Putine lucruri se pot spune cu certitudine despre aceste scaderi de cheltuieli, anume ca reprezinta o solutie rapida si oarecum facila de reducere a deficitului, dar si ca nu ofera o varianta de iesire din criza pe termen mediu si lung.

In schimb, o parte dintre tarile care se confrunta cu probleme in iesirea din criza economica au ales sa sustina economia nationala prin masuri clare: reducerea fiscalitatii pentru anumite tipuri de companii (firmele mici fiind tinta principala), sau ajutorarea unor sectoare economice. Romania nu se afla printre aceste tari, din lipsa de resurse financiare sau pur si simplu din incapacitate manageriala (chiar daca exista opinii ferme pentru fiecare dintre variante, eu nu ma incumet inca la o parere definitiva). Fapt este ca in conditiile in care intrarile de capital s-au redus atat din cauza saracirii romanilor care lucreaza in strainatate, cat si a investitiilor directe ori financiare in tara noastra, este foarte probabil ca deficitul de cont curent sa redevina o problema, in ciuda scaderii drastice a importurilor. Finantarea deficitului bugetar si in general a deficitelor interne este deja o problema foarte mare pentru autoritati. Emisiunile de titluri de stat sunt privite cu reticenta de bancile comerciale (in conditiile in care Ministerul de Finante a gasit tocmai acest moment pentru a construi o curba de randament la leu sau incearca toate variantele pentru a obtine banii necesari), iar in curand acestea isi vor atinge limitele maxime pentru detinerile de titluri de stat autohtone…

Cu o cerere de consum care este de asteptat sa scada in lunile urmatoare odata cu reducerile de salarii din domeniul public si micsorarea pensiilor, un export in crestere dar nu suficient din cauza crizei profunde din UE si cu putine solutii de dezvoltare, economia Romaniei se va contracta si in 2010 - si fara sanse majore de redresare pentru viitor. In schimb, ungurii ne demonstreaza din nou ca stiu sa ia masurile necesare - chiar dureroase - la timp si sa iasa din criza 'prin forte proprii'.