Inasprirea conditiilor de creditare dauneaza economiei

Tot mai multe voci din piata dau ca iminenta inasprirea regulilor BNR in ceea ce priveste contractarea creditelor de consum si a celor in valuta. Astfel, creditele de consum ar putea avea scadenta de cel mult 5 ani si garantii de 133% din valoarea imprumutata. In cazul imprumuturilor imobiliare, avansul va fi de 20% pentru creditele in lei, 30% pentru creditele in euro si 40% in cazul altor valute. In plus, bancile vor fi obligate in continuare sa elaboreze scenarii de risc, astfel incat gradul de indatorare sa nu depaseasca nivelul maxim stabilit de normele proprii de finantare, iar pentru fundamentarea nivelului indatorarii, bancile vor face simulari pe baza celei mai mari rate de dobanda practicate pentru acel tip de credit in perioada martie 2007- martie 2011.

Proiectele legislative pregatite de BNR au pe de-o parte rolul de a alinia raportarile financiare ale bancilor comerciale la principiile internationale de contabilitate IFRS, iar pe de alta parte de a limita expunerea la risc a bancilor comerciale in special pe componenta de credite in valuta. Totusi, reglementari prea dure in ceea ce priveste creditarea vor determina o ruptura intre cererea de credite care este inca mare si oferta din partea bancilor comerciale. Impunerea de garantii de 133% din valoarea creditului de consum, inseamna practic utilizarea unui avans de 25% la creditele respective. Astfel, se elimina creditele de nevoi personale fara avans si se limiteaza drastic creditele pentru alte destinatii (fara precizarea destinatiei sumelor imprumutate) - adica exact ceea ce inseamna in realitate, creditele de nevoi personale… Probabil ca in aceste conditii vom vedea o migrare a atentiei clientilor si bancilor comerciale catre cardurile de credit pentru sumele modice. Rezultatul utilizarii scenariilor de risc cu ipoteze foarte “stranse” va genera cel mai probabil si scumpirea creditelor, pe langa garantarea mai stricta a acestora si astfel scaderea cererii de creditare.

Limitarea prin mecanisme administrative a cererii si ofertei de creditare de pe piata este gresita si produce efecte numai pe termen scurt. Asimilarea creditelor de consum cu ipoteca cu creditele de consum normale este de asemenea o eroare, tinand cont de faptul ca garantia imobiliara din spatele creditului confera acestui tip de credit caracteristici apropiate creditului ipotecar sau imobiliar, si mai putin ale creditului de consum.

"Sunt norme firesti, de prudenta. In momentul de fata cea mai importanta politica pe care trebuie sa o aiba Romania este politica prudentei, de a nu cadea in excese de niciun fel (…). Daca nu se face asta, putem oricand sa refacem derapajele pe care le-am avut in 2008 cu consecintele dezastruoase pentru romani si pentru Romania", a raspuns Emil Boc, intrebat despre acest subiect.

Desigur, premierul are dreptate in aceea ca economia romaneasca nu trebuie stimulata excesiv pe partea de consum, ci mai degraba pe partea de oferta, prin ajustari structurale ale economiei, masuri de transparentizare si simplificare a politicii fiscale, flexibilizarea raporturilor de munca in societate. In acest sens s-au facut in ultimele luni progrese timide, dar pentru moment cresterea economica a Romaniei a fost asigurata prin cererea sporita de consum dinspre UE (exporturi). De aceea, restrangerea cererii interne de consum prin masuri de politica monetara si fiscala nu poate face bine economiei, in actualul context economic, iar inhibarea cererii de credite din partea populatiei nu se justifica. In opinia mea, masurile monetare ar trebui sa se axeze mai degraba pe stimularea creditarii companiilor mici si mijlocii in moneda nationala si nu pe restrangerea creditului pentru populatie. Noile masuri pe care BNR doreste sa le puna in aplicare sunt bune daca tinem cont de criteriile de prudentialitate, dar vor avea cel mai probabil efecte negative asupra cresterii economice in urmatoarele trimestre.

Autor: Dragos Cabat, Managing Partner eFin.ro