Fondurile europene in Romania, intre interes si incapacitate

Fondurile europene sunt instrumente financiare create de Uniunea Europeana pentru segmentul public si privat din tarile membre, in scopul eliminarii dicrepantelor economice si sociale dintre regiuni. Beneficiaza de finantare prin aceasta metoda o varietate de domenii si activitati.

Fondurile europene reprezinta o forma de finantare nerambursabila.

Fondurile europene sunt destinate, asadar, dezvoltarii si modernizarii. Desi interesul este prezent la toate nivelurile, de la firme, la banca centrala si conducerea statului, tara noastra nu fructifica suficient aceasta oportunitate.

Astfel, Romania a cheltuit pentru proiecte in derulare doar 239 de milioane de euro din fonduri structurale europene, din totalul de 19,7 miliarde de euro alocat pentru perioada 2007-2013, potrivit unui document al Comisiei Europene dat publicitatii de Financial Times, in conditiile in care tara va primi de doua ori mai mult fonduri structurale decat contributia la bugetul general al Uniunii Europene (UE) pentru aceeasi perioada.

Lucrurile sunt similare la nivelul intregii Uniuni. Potrivit documentului emis de Comisia Europeana, UE a platit doar 10% din totalul de 347 de miliarde de euro alocat pana in 2013 pentru a promova dezvoltarea regiunilor sarace alocat ca fonduri structurale, chiar daca a fost depasita jumatatea perioadei de sapte ani (2007-2013).

Potrivit Comisiei Europeane, responsabile pentru accesarea lenta a fondurile regionale europene sunt chiar statele membre (guvernele si autoritatile locale) care, confruntate cu lipsa lichiditatilor, nu au reusit sa furnizeze partea lor din finantare.

Totodata, pe fondul crizei financiare, mai multe state membre au lansat programe de stimulare pe termen scurt, ceea ce a determinat autoritatile publice sa se bazeze mai intai pe fondurile nationale inainte de a se orienta spre UE.

In ceea ce priveste Romania, previziunile nu sunt favorabile pentru acest an.

"La noua luni suntem la mai putin de 70% fata de 2009. Diferenta este extrem de mare, nu vad cum s-ar putea accelera. Sansele de a avea absorbtia in 2010 sub 2009 sunt extrem de mari", a spus guvernatorul Bancii Nationale a Romaniei (BNR),  Mugur Isarescu, cu ocazia unui seminar pe tema fondurilor europene.

Daca in zona agriculturii si a siviculturii se va depasi absorbtia de anul trecut, pentru activitatea de pescuit absorbtia este zero.  Potrivit guvernatorului, situatia este dramatica si la Fondul de Coeziune, unde s-a absorbit mai putin de o treime din bani fata de anul trecut.

Desi exista interes, atat din partea companiilor, cat si din partea BNR, a Guvernului si a Presedintiei, gradul redus de atragere a banilor are drept cauze "neintelegere, lipsa de interes, delasare".

In conditiile in care capacitatea de indatorare a populatiei a atins limita inferioara, bancile vor cauta alte metode si directii, co-finantarea fiind una dintre ele. Personalul nepregatit este responsabil pentru rigiditatea bancilor in prezent privind, dar pierderile vor determina o schimbare, anticipeaza Mugur Isarescu.

Romania trebuie sa atraga capital strain

Importanta absorbtiei fondurilor europene este sustinuta si de consilierul guvernatorului BNR, Adrian Vasilescu, potrivit caruia marea problema a Romaniei o constituie lipsa unor metode de absorbtie a fondurilor.

"Raman marea problema a Romaniei acele fonduri structurale, care sunt o realitate, nu o iluzie. Noi in Romania suntem obisnuiti sa ni se dea. Ori aceste fonduri nu se dau, ele trebuie sa fie absorbite", considera consilierul guvernatorului BNR.

Prin fondurile structurale s-ar atrage capital strain necesar dezvoltarii tarii.

La randul sau, seful Executivului, Emil Boc, a avertizat ca fondurile europene disponibile pana in 2013 nu pot fi absorbite in ultimii doi ani si ca exista pericolul diminuarii sumelor pe care Romania le poate primi de la Uniunea Europeana in urmatoarea perioada.

"Orice intarziere poate duce la pierderea banilor si la pierderea, pe viitor, a unor resurse. Pentru ca la UE e foarte simplu, se uita la cati bani ai reusit sa atragi, direct implementati si acum ne apropiem de faza in care se pregateste noul exercitiu bugetar. Si daca o tara nu a fost capabila in exercitiul 2007-2013 sa atraga decat atat, evident ca pentru exercitiul urmator i se va diminua sustinerea financiara europeana, pentru ca nu are capacitatea sa o implementeze."

Totodata, premierul a subliniat ca proiectele europene sunt vitale pentru dezvoltarea Romaniei, dar mai ales pentru iesirea din criza.

"Fondurile europene pot grabi iesirea din criza a Romaniei. Avem o sansa unica prin faptul ca bani gratis stau la dispozitia noastra pentru modernizarea tarii, depinde de noi ca ei sa ajunga la timp", a completat primul ministru.

Potrivit oficialului, guvernul nu are nici un control asupra proiectelor aflate in derulare la nivelul intregii tari, implementarea acestora fiind responsabilitatea autoritatilor locale.

Articol oferit de eFin.ro