Dobanda cheie, la nivelul minim istoric. Cum ne afecteaza?

Consiliul de administratie al Bancii Nationale a Romaniei a decis, in sedinta din 2 noiembrie 2011, reducerea ratei dobanzii de politica monetara la nivelul de 6,00% de la 6,25% pe an incepand cu data de 3 noiembrie 2011.

In acelasi timp, banca centrala a hotarat mentinerea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii aplicabile pasivelor in lei si in valuta ale institutiilor de credit, desi majoritatea analistilor anticipau o reducere a rezervelor minime la lei, care au ramas insa la 15%.

O masura simbolica?

BNR a mentinut dobanda cheie la 6,25%, un nivel ridicat comparativ cu rata de dobanda de 1% din alte state, timp de 18 luni, incercand prin aceasta sa aduca rata inflatiei in limitele stabilite in acordul cu Fondul Monetar International. In conditiile reducerii ratei inflatiei la 3,45% in septembrie, mentinerea acestui nivel nu mai era justificata.

De altfel, analistii Raiffeisen considera ca imbunatatirea perspectivelor privind inflatia pe termen scurt reprezinta principalul motiv al reducerii ratei de dobanda. In plus, analistii considera ca exista sanse mari ca inflatia anuala sa scada sub 3% in primul trimestru din 2012, in absenta unor socuri majore privind oferta agregata. Rata inflatiei anuale va creste probabil in a doua jumatate a anului viitor, insa BNR prognozeaza ca aceasta se va mentine in banda tintita de 2-4%.

Potrivit analistilor Raiffeisen, banca centrala va reduce gradual dobanda cheie pana la 5,5% pana la sfarsitul primei jumatati a anului 2012, precum si nivelul rezervelor minime obligatorii pentru lei. "Aceste decizii vor fi implementate doar daca situatia de pe pietele externe nu se va deteriora foarte mult."

Teoretic, reducerea ratei de dobanda duce la relaxarea creditarii, reluarea consumului si stimularea, prin aceasta, a economiei. De asemenea, reducerea dobanzii cheie poate pune presiuni pe cursul valutar.

Insa, o reducere de 0,25 puncte procentuale nu are potentialul de a produce schimbari majore, fiind de altfel o miscare anticipata de analisti si conforma cu realitatile pietei.

Totusi, decizia urmeaza adoptarii noilor norme de creditare, cu efecte de restrangere a creditului in valuta, iar, cumulat cele doua masuri pot pune presiune pe o reducere a dobanzilor la creditele in lei.

Desigur, efectele in economia reala nu vor fi vizibile imediat, reducerea ratei de dobanda urmand sa se resimta initial pe piata imprumuturilor interbancare. In conditiile in care limitele pentru unele banci (afectate puternic de criza financiara din UE) s-au redus, este posibil ca impactul reducerii dobanzii de politica monetara asupra dobanzilor interbancare sa fie minim. Cu toate acestea, conjugarea celor doua evenimente: reducerea dobanzii de politica monetara si noul regulament de creditare al BNR, in plus fata de nevoia bancilor comerciale de a relua creditarea pentru a-si diminua pierderile ar trebui sa determine scaderea dobanzilor la credite intr-un orizont de cateva saptamani.

Prin urmare, mesajul transmis de BNR este in continuare prudenta, accentul fiind pus pe importanta economisirii interne, o strategie care nu este suficienta bancilor comerciale care se confrunta cu pierderi importante din cauza creditelor neperformante si a scaderii nivelului creditelor.