Activele fondurilor de pensii private, peste nivelul anterior crizei

Activele fondurilor de pensii private din cele mai mari 13 piete de profil au atins la finalul anului 2010 suma de 26,5 trilioane (mii de miliarde) de dolari americani, adica 76% din Produsul Intern Brut cumulat al statelor respective, potrivit studiului anual Global Pension Asset Study 2011, realizat de compania de consultanta Towers Watson si citat de Asociatia pentru Pensiile Administrate Privat din Romania (APAPR).

Nivelul este superior celui de circa 25 de trilioane de dolari atins la finalul anului 2007, astfel ca valoarea activelor fondurilor de pensii a depasit-o in prezent pe cea consemnata anterior crizei economico-financiare internationale, noteaza raportul citat. Cele 13 piete de pensii private analizate de Towers Watson, cele mai reprezentantive din lume, cumuleaza peste 85% din valoarea totala a activelor fondurilor de pensii private de la nivel global. Acest proces de revenire a avut loc dupa ce atat economia mondiala, cat si pietele financiare si implicit activele fondurilor de pensii private la nivel global au avut de suferit in 2008-2009 de pe urma crizei.

Graficul evolutiei economice, ca si cel al activelor fondurilor de pensii, pentru cele 13 state analizate (Australia, Brazilia, Canada, Franta, Germania, Hong-Kong, Irlanda, Japonia, Olanda, Africa de Sud, Elvetia, Marea Britanie si Statele Unite ale Americii), arata o recuperare in forma de „V”, relevand rezistenta sistemelor de pensii private, bazate pe acumulare si investitii, la volatilitatea economica si la socurile pe termen scurt ale pietelor financiare.

In timp ce pietele mature de pensii private au suferit de pe urma crizei in 2008-2009 si au recuperat in 2009-2010, sistemul de pensii private din Romania nu a cunoscut niciun fel de contractie, atat datorita startului tarziu al pietei (in contextul turbulentelor imediat anterioare crizei), cat si datorita caracterului prudent al administrarii fondurilor de pensii. Astfel, in ultimii trei ani, pe fondul cresterii sustinute a activelor nete administrate, fondurile de pensii private din Romania au inregistrat randamente investitionale pozitive, de circa 15% pe an (pensiile obligatorii, Pilonul II), respectiv peste 10% pe an (pensiile facultative, Pilonul III).

La nivelul celor mai dezvoltate 13 state la acest capitol, activele fondurilor de pensii private reprezentau la finele anului 2010 aproximativ 76% din PIB, fata de 71% in 2009, 78% in 2007 si 72% in 2000. Cele mai avasate state din acest punct de vedere raman Olanda (unde pensiile private reprezentau 134% din PIB in 2010), Elvetia (126% din PIB), Statele Unite ale Americii (104% din PIB), Australia (103% din PIB) si Marea Britanie (101% din PIB). Cea mai mica reprezentare a pensiilor private in PIB o are Franta, cu doar 6%.

Spre comparatie, activele fondurilor de pensii private reprezinta in Romania sub 1% din PIB, prag pe care il vor depasi abia in cursul anului 2011.

Fondurile de pensii private care functioneaza in regim de "contributii definite" (DC) si-au majorat ponderea la 44% din activele totale la nivel global, comparativ cu 42% in 2009, 40% in 2005 si 35% in 2000. Astfel, fondurile DC au castigat tot mai mult teren in fata fondurilor cu "beneficii definite" (DB) in ultimii ani, criza dovedind o viabilitate superioara a fondurilor de pensii DC, atat in termeni de costuri, cat si de eficienta, grad de complexitate si de suportabilitate pentru contributori, fata de fondurile DB. Intre cele mai dezvoltate state, fondurile DC au ajuns majoritare ca importanta in Australia (81% din total, fata de 19% fonduri DB), Elvetia (60%) si Statele Unite ale Americii (57%). Aceste evolutii marcheaza un trend clar de la DB catre DC, despre care specialistii estimeaza ca va continua si in anii urmatori. Din acest punct de vedere, Romania se afla deja incadrata in trendul global: sistemul de pensii private din tara noastra functioneaza dupa modelul contributiilor definite, la fel ca si cele din restul statelor Europei Centrale si de Est. Investitiile fondurilor de pensii private.

In cursul anului 2010, fondurile de pensii din statele analizate si-au redus expunerea pe pietele globale de actiuni de la 54,4% in 2009 la 47%, nivel similar celui de 48% din anul 2008. In schimb, a crescut alocarea in obligatiuni (de la 27% in 2009 la 33% in 2010) si in investitii alternative (de la 17% la 19%). Expunerea pe clase de active a fondurilor de pensii din diferite state variaza semnificativ, in functie de legislatie, practica istorica si cultura investitionala specifica fiecarei tari. Daca in Marea Britanie si Statele Unite intalnim cea mai mare expunere medie pe actiuni (peste 50% din totalul activelor fondurilor de pensii), in state precum Japonia, Olanda si Elvetia predomina investitiile in obligatiuni si alte instrumente asemanatoare. Tot in cazul actiunilor se observa, in ultimii 10 ani, un tot mai ridicat grad de diversificare geografica a investitiilor, cu reducerea expunerii pe piata interna. In Romania, investitiile fondurilor de pensii private sunt semnificativ mai prudente decat in statele analizate, gradul de risc fiind mult mai redus. Ponderea actiuni – obligatiuni – depozite in investitiile fondurilor de pensii este in Romania de circa 13% – 80% – 7%, reflectand o orientare mai degraba conservatoare a plasamentelor.

"Comparand concluziile acestui studiu global cu realitatea romaneasca putem trage doua concluzii. Prima, la nivel cantitativ, este ca Romania se plaseaza cu ani-lumina in urma tarilor dezvoltate, unde sistemele de pensii private sunt mature si functioneaza, in unele cazuri, de mai bine de 100-140 de ani. Ponderea activelor fondurilor de pensii private in PIB este un indicator foarte relevant de civilizatie si, evident, Romania are mult de recuperat fata de Vestul dezvoltat. Acest fapt necesita o modificare fundamentala de mentalitate atat la nivelul politicului, cat si la nivel individual, al fiecarui salariat de azi si pensionar de maine. A doua concluzie este calitativa si mai degraba pozitiva: sistemul de pensii private din tara noastra este deja aliniat la cele mai noi tendinte globale, beneficiind de experienta si cele mai bune practici internationale in materie, astfel ca exista totusi motive de speranta pentru viitor", a comentat presedintele APAPR, Crinu Andanut, rezultatele studiului.