De ce este Periculos si Ineficient sa sablezi cu Nisip Cuartos

Sablarea a aparut ca urmare a observarii procesului natural de eroziune a rocilor, care sunt slefuite intr-un timp indelungat sub actiunea apelor si a nisipului purtat de vânt. Prin sablare, s-a urmarit obtinerea aceluiasi efect cauzat de eroziune, dar intr-un timp scurt, folosind accelerarea mecanica a particulelor abrazive. Astfel, in 1870, Benjamin Tilghman a conceput prima masina de sablare pentru a indeparta rugina si vopseaua de pe suprafete, iar apoi, in 1904, Thomas Pangborn a imbunatatit conceptul lui Tilghman folosind un mix de aer comprimat si nisip pentru a curata suprafetele metalice. A fost startul unei indelungi perioade in care nisipul cuartos a fost folosit pe scara larga in operatiile de sablare.

in timp, s-a constatat ca folosirea nisipului cuartos la sablare a generat un numar mare de boli de plamân si decese in rândul operatorilor, ca urmare a imbolnavirilor de silicoza. Silicoza este o boala mortala, fara vindecare, ce este cauzata de expunerea la particulele de dioxid de siliciu liber cristalin (SiO₂ l.c.) care se gasesc in praful generat in timpul operatiilor de sablare efectuate cu nisip cuartos. Alte denumiri folosite pentru dioxidul de siliciu liber cristalin sunt: siliciu cristalin, siliciu cristalin alveolar, silicati liberi.

in prezent, datorita numarului mare de imbolnaviri de silicoza, Olanda si alte tari europene a interzis folosirea pentru sablare a acelor abrazivi care contin mai mult de 0,1% dioxid de siliciu liber cristalin. Nisipul cuartos contine aproximativ 90% dioxid de siliciu liber cristalin, fapt care il face extrem de periculos pentru sanatatea operatorilor. in timpul sablarii, datorita friabilitatii ridicate, particulele de nisip cuartos se fragmenteaza extrem de mult si ajung la dimensiuni intre 2 si 10 microni (µ). Aceste particule sunt inhalate si se fixeaza in celulele alveolare din plamâni, fara a mai putea fi inlaturate din corp, prin nicio forma de tratament. Ca reactie naturala de aparare impotriva unor corpi straini, aceste particule fixate in celulele alveolare sunt ulterior inconjurate de tesut, ducând la formarea de noduli multipli in plamâni, care genereaza insuficienta respiratorie, multiple complicatii, cancer si deces.

Nisipul cuartos folosit la operatiile de sablare este deosebit de periculos chiar si in conditiile in care lucratorii poarta echipament de protectie. in conditiile unei atmosfere fara vânt, o particula de 2 microni de dioxid de siliciu liber cristalin strabate o distanta de aproximativ un metru prin aer, in 24 de ore. in acest caz, este evident ca in timpul sablarii cu nisip cuartos, se formeaza un nor invizibil de particule extrem de fine de dioxid de siliciu liber cristalin, cu remanenta mare, in jurul sitului de lucru. Dupa sablare, când operatorul isi da jos casca de protectie, el inhaleaza o multitudine de particule din acest nor invizibil, iar multiple alte particule se lipesc in interiorul castii de protectie, fiind inhalate ulterior, când operatorul isi pune din nou casca. Totodata, s-a constatat ca acest nor invizibil afecteaza nu numai personalul operativ, ci si acele persoane care interactioneaza cu zonele adiacente sitului de lucru, cum ar fi: functionarii de la birouri, personalul de la curatenie, paza si nu numai.

O data instalata, boala nu se vindeca si se agraveaza continuu, ducând la deces. La nivel international, s-a luat in considerare faptul ca, chiar si o singura expunere la praful ce contine particule de dioxid de siliciu liber cristalin poate conduce la aparitia silicozei. tinând cont de gravitatea si pericolul expunerii la aceste particule, alaturi de tarile care au interzis utilizarea nisipului cuartos la operatiile de sablare, multiple organisme internationale de profil, care standardizeaza si normeaza domeniile de activitate cu risc, iau parte activa la lupta pentru stoparea folosirii nisipului cuartos in operatiile de sablare, prin campanii de informare si constientizare a pericolelor la care sunt expusi lucratorii, prin emiterea de standarde, norme si proceduri de lucru, prin acordarea de certificari acelor companii care sunt in conformitate cu prevederile acestor standarde si norme. Astfel, sablarea cu nisip cuartos este nerecomandata de catre FROSIO - Consiliul Norvegian pentru Educarea si Certificarea Inspectorilor de Tratamentul Suprafetelor, NACE (National Association of Corrosion Engineers) - Asociatia nationala a inginerilor din domeniul coroziunii, SSPC (The Society for Protective Coatings) - Societatea pentru protectii anticorozive.

Companiile trebuie sa renunte la utilizarea nisipului cuartos in operatiile de sablare datorita pericolului de imbolnavire la care isi expun angajatii, datorita despagubirilor pe care trebuie sa le plateasca in cazul in care angajatii acestora reclama aparitia de boli profesionale si datorita faptului ca, fiind un material moale, nisipul cuartos nu este eficient in operatiile de sablare, spre deosebire de alte materiale abrazive profesionale, cum ar fi, spre exemplu, granat rosu, alice de otel, bile de otel, alice angulare de inox, alice cilindrice de inox, oxid de aluminiu alb sau maro (electrocorindon), bile de sticla, grit abraziv (nickel slag) si zgura de cupru (copper slag).

Granatul rosu pentru sablare este un material abraziv foarte eficient, ecologic si non-toxic (continut de silicati liberi mai mic de 0,1%). Datorita duritatii ridicate, aproximativ 8 pe scara Mohs, granatul rosu are o productivitate ridicata in procesele de sablare, este stabil din punct de vedere chimic, nu impregneaza suprafetele sablate si poate fi folosit cu succes, inclusiv la sablarea materialelor care nu permit contaminarea feroasa, cum ar fi: suprafetele de inox, aluminiu, cupru. Totodata, granatul rosu este un material reutilizabil si poate fi folosit atât in sablarea in spatii deschise, cât si in cabinele de sablare. GritSablare este lider national in furnizarea de granat rosu pentru sablare, dar si pentru debitarea cu jet de apa, oferind solutii complete de materiale abrazive pentru sablarea si debitarea oricarui tip de suprafata.